Curtea Europeană de Justiție: România trebuie să recunoască căsătoria unui cuplu de homosexuali

Adrian Coman și americanul Robert Claibourn Hamilton au cerut recunoașterea căsătoriei lor
Adrian Coman și americanul Robert Claibourn Hamilton au cerut recunoașterea căsătoriei lor

Curtea de Justiției a Uniunii Europene a decis marți că România trebuie să recunoască legal căsătoria unui cuplu format dintr-un cetățean american și unul român. CEJ subliniază totuși că obligația unui stat membru de a recunoaște o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru și nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale.



Adrian Coman și americanul Robert Claibourn Hamilton au cerut recunoasterea căsătoriei lor in România, căsătorie oficializata la Bruxelles în 2010. Impactul deciziei ar putea fi semnificativ pentru România, dar și pentru țările din spațiul UE care nu au recunoscut căsătoria între persoanele de același sex, notează Hotnews.ro.

Cei doi au contestat și la Curtea Constitțională a României prevederea din Codul Civil care împiedică recunoașterea căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate. După mai multe termene, CCR a decis sa solicite un punct de vedere al Curtii Europene de Justitie în acest caz.

Constituția României nu interzice în prezent căsătoriile între persoane de același sex. Astfel, articolul 48, alin 1 din Legea fundamentală spune că ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Prevederile sunt însă completate de Codul Civil care stabiliește explicit că este vorba despre uniunea între bărbat și femeie: ”Căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora” (art. 271).

În toamna lui 2016, în plină campanie pentru alegerile legislative, majoritatea partidelor au semnat un acord de susținere a inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției în sensul preluării definiției din Codul civil și în Legea fundamentală. Inițiativa a fost promovată de Coaliția pentru Familie și se află încă în procedură legislativă. CCR a avizat favorabil proiectul, însă avizul vizează respectarea procedurii de revizuire și nu conținutul efectiv al acesteia. După o eventuală adoptarea a inițiativei de către Parlament, aceasta trebuie să fie supusă votului în cadrul unui referendum național.

Decizia Curții Europene de Justiție

”Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor”, precizează un comunicat al CEJ.

”Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește mai întâi că directiva privind exercitarea libertății de circulație reglementează doar condițiile de intrare și de ședere ale unui cetățean al Uniunii în alte state membre decât cel al cărui resortisant este și că ea nu poate constitui temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea resortisanților unui stat non-UE, membri ai familiei unui cetățean al Uniunii, în statul membru al cărui resortisant este acest cetățean. Directiva nu este, așadar, susceptibilă să constituie temeiul unui drept de ședere derivat în favoarea domnului Hamilton în statul membru al cărui resortisant este domnul Coman, România. Curtea amintește însă că, în anumite cazuri, unor resortisanți non-UE, membri ai familiei unui cetățean al Uniunii, care nu pot beneficia, în temeiul dispozițiilor directivei, de un drept de ședere derivat în statul membru al cărui resortisant este acest cetățean, li se poate recunoaște un asemenea drept în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (dispoziție care conferă în mod direct cetățenilor Uniunii dreptul fundamental și individual de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre).

Curtea arată în continuare că condițiile de acordare a acestui drept de ședere derivat nu trebuie să fie mai stricte decât cele prevăzute de directivă pentru acordarea unui asemenea drept de ședere unui resortisant al unui stat non-UE, membru al familiei unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat dreptul de liberă circulație stabilindu-se într-un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant este.

Curtea constată că, în cadrul directivei privind exercitarea libertății de circulație, noțiunea „soț”, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii. Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la căsătorie, este o materie care intră în competența statelor membre și că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competențe, statele menționate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria homosexuală. Ea amintește de asemenea că Uniunea respectă identitatea națională a statelor membre, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale.

Curtea consideră cu toate acestea că refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resortisant cu un cetățean al Uniunii de același sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat
membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex.
În aceste condiții, Curtea amintește că libera circulație a persoanelor poate face obiectul unor restricții independente de cetățenia persoanelor în cauză, cu condiția ca aceste restricții să se întemeieze pe considerații obiective de interes general și să fie proporționale cu obiectivul legitim urmărit de dreptul național.

În această privință, ordinea publică, invocată în speță drept justificare pentru a restrânge dreptul de eliberă circulație, trebuie interpretată în mod strict, astfel încât sfera ei să nu poată fi stabilită unilateral de fiecare stat membru fără exercitarea unui control din partea instituțiilor Uniunii. Obligația unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituției căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligație nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său național, instituția căsătoriei homosexuale. În plus, o asemenea obligație de recunoaștere exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE nu aduce atingere identității naționale și nici nu amenință ordinea publică a
statului membru în cauză.

Curtea amintește în sfârșit că o măsură națională care este de natură să împiedice exercitarea liberei circulații a persoanelor nu poate fi justificată decât dacă această măsură este conformă cu drepturile fundamentale care sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Întrucât dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie este garantat la articolul 7 din cartă, Curtea arată că și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că relația pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noțiunii „viață privată”, precum și a noțiunii „viață de familie” la fel ca cea a unui cuplu heterosexual care se află în aceeași situație”, anunță CEJ.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
johnneil
05 Jun 13:03
Si BOR-ul ce va face acum? Cade si acest referendum acum. Abia asteptam sa pun stampila pentru poponari.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?