Curtea Constituţională cehă a amânat dezbaterea privind Tratatul de la Lisabona pentru 3 noiembrie

 
Foto: inbalance.wordpress.com
Foto: inbalance.wordpress.com
Curtea Constituţională din Cehia va continua dezbaterea privind conformitatea Tratatului de la Lisabona cu Legea fundamentală a ţării la 3 noiembrie, a anunţat marţi la Brno, în estul ţării, preşedintele Curţii, Pavel Rychetsky, după o primă zi de dezbateri.

"Curtea Constituţională va delibera. Din acest motiv, sesiunea este amânată pentru marţi, 3 noiembrie", a declarat Rychetsky. Anunţul amânării vine după ce Curtea a audiat argumentele tuturor părţilor implicate, într-o sesiune publică retransmisă în direct de televiziunea publică cehă CT24.

Curtea a fost sesizată într-un nou recurs depus de senatorii eurosceptici. Prin acest recurs, oponenţii cehi ai Tratatului au cerut să se verifice dacă textul, moştenit din defuncta Constituţie europeană din 2005 şi care ar urma să asigure o funcţionare mai eficientă a instituţiilor UE, este conform cu Legea fundamentală a ţării.


"Tratatul de la Lisabona introduce expresii vagi şi categorii eterogene din punct de vedere ideologic", a afirmat senatorul liberal Jiri Oberfalzer, unul dintre autorii iniţiativei. De asemenea, Oberfalzer a atacat ideea unei apărări europene comune, care, în opinia lui, limitează suveranitatea ţării.

În schimb, ministrul ceh pentru afaceri europene, Stefan Füle, a subliniat în faţa Curţii că Tratatul de la Lisabona este pe deplin conform cu Constituţia, potrivit guvernului premierului Jan Fischer.

Sub impulsul preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus, mai mulţi senatori din Partidul Liberal ODS au sesizat deja Curtea Constituţională în 2008. Curtea a respins atunci argumentele lor în legătură cu anumite paragrafe privind transferarea competenţelor naţionale Comisiei Europene, fără a se pronunţa însă asupra textului în întregime.

De asemenea, soarta Tratatului de la Lisabona depinde în Cehia de o decizie privind derogarea cerută de preşedintele Klaus pentru ţara sa, ca o condiţie pentru semnarea documentului.

Ultimul lider din cele 27 de ţări UE care nu a semnat încă Tratatul de la Lisabona, Klaus pare să fie dispus să parafeze documentul în schimbul unei derogări de la Carta drepturilor fundamentale europene, asemenea celor acordate Marii Britanii şi Poloniei. Derogarea priveşte Carta drepturilor fundamentale, document-anexă la tratat. Această derogare ar trebui să împiedice, potrivit lui Klaus, orice restituire a bunurilor germanilor sudeţi confiscate după cel de-al Doilea Război Mondial.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?