Cum se organizează în realitate protestele în România și cine cheamă oamenii în stradă

Fondatorii principalelor platforme care au iniţiat cele mai mari mişcări de stradă de după Revoluţie, au explicat, care este mecanismul desfăşurării unui protest de amploare sau cum se stabileşte locul şi data. Au răspuns şi la cea mai vehiculată întrebare: primesc bani prin fundaţiile lui George Soros?



La scurt timp după evenimentul din Colectiv, când mii de oameni au ieşit în stradă în semn de revoltă faţă reglementările care au permis să se întâmple tragedia, s-au format cele mai mari platforme civice, care iniţiază azi protestele împotriva Legilor Justiţei. Este vorba de platformele „Corupţia ucide” şi „Iniţiativa România”, ale căror lideri sunt Florin Bădiţă şi Mihai Poliţeanu.

„Ideea de la care a plecat <> a fost că foarte multă lume discuta în acele zile, imediat după Colectiv, despre lucruri mici, mărunte, cum ar fi interzicerea artificiilor în spaţiile închise. Din punctul meu de vedere problema era alta, mult mai gravă, şi anume că în acel club au intrat aproape 600 de oameni, având o capacitate mult mai mică, cu o singură ieşire, tocmai pentru că cineva a dat o şpagă sau cineva nu a controlat acel club. Din acest motiv am făcut pagina, ca să arăt cum ucide corupţia”, a declarat, pentru Mediafax, Florin Bădiţă, fondatorul paginii de Facebook „Corupţia Ucide”.

Potrivit acestuia, pagina are în prezent 99.000 de followers şi în jur de 20 de editori şi administratori. „Dintre aceştia, cei care sunt publici sunt Angi Şerban, Aexandru Socol şi Oana Dobre”, precizează Bădiţă. 

Tot la scurt timp după „Colectiv” s-a înfiinţat şi platforma „Iniţiativa România”, iar cel care i-a pus bazele este Mihai Poliţeanu, fost consilier politic al Monicăi Macovei.

„Opţiunile la momentul respectiv (n.r. – imediat după Colectiv) erau fie să facem un partid politic, dar ne-am gândit că nu avem resurse umane, nu aveam notorietate, nu avem resurse financiare şi nu aveam o echipă. Am abandonat ideea, mai ales că aveam convingerea că vor apărea multe partide politice noi. A doua opţiune era să facem un ONG clasic, însă ne-am gândit că în contextul în care toată lumea aştepta schimbarea clasei politice şi a modului în care se făcea politică ar fi fost prea puţin să facem doar un ONG. Ca atare, am decis să rămânem doar la nivel informal o perioadă, dar să formăm, la momentul respectiv, un grup civico-politic, în primă fază ca un proiect pilot pentru Bucureşti”, a explicat Poliţeanu, pentru Mediafax.

Ce a urmat după „Colectiv” şi cum s-a ajuns la ieşirea a sute de mii de oameni în stradă?

Potrivit lui Florin Bădiţă, primul protest organizat de „Corupţia ucide” a avut loc la trei luni de la tragedia din Colectiv, iar scopul, spune Bădiţă, a fost ca românii „să nu mai accepte corupţia”. În ceea ce priveşte platforma „Iniţiativa România”, perioada de după Colectiv, până în februarie 2017, a fost una liniştită.

„După Colectiv a fost un an destul de liniştit din punct de vedere civic şi am observat că majoritatea gruprilor civice care au apărut după Colectiv au şi dispărut. Atunci ne-am dat seama că trebuie să facem mai mult în ceea ce priveşte tendinţa de implicare civică a cetăţenilor, să devină sustenabilă şi să ia forme de asociere. Şi a venit momentul Ordonanţei 13”, explică Poliţeanu.

Practic, Ordonanţa 13, care a fost emisă la începutul lunii februarie 2017, şi care prevedea modificări ale codurilor penale, a dus la cele mai mari mişcări de stradă de după Revoluţie, proteste despre care Poliţeanu spune că au fost „complet neorganizate şi complet spontane”.

„Am venit în Piaţa Victoriei fără nicio speranţă, şi credeam că vom fi maximum 100 de persoane, iar la ora 1.00 noaptea eram circa 10.000 de persoane. Acela a fost cel mai emoţionant moment al protestelor, nu duminica de pe 6 februarie, când au fost 200 -300 de mii de persoane în stradă”, precizează liderul „Iniţiativa România”. 

„Nu organizăm proteste, le iniţiem”

Potrivit lui Florin Bădiţă, data şi locul unui protest sunt strâns legate de acţiunile parlamentarilor şi de deciziile în legătură cu Legile Justiţiei. Totodată, Poliţeanu explică şi cum se iau deciziile la nivelul platformei.

„Nu organizăm protese, noi le iniţiem. Este adevărat, chemăm oamenii în stradă la o dată stabilită, dar nu organizăm proteste. Sunt oameni care ies în stradă, pe care nu-i cunoaştem, pe care nu-i manipulăm, ci ies în stradă pentru că pur şi simplu cred în anumite principii”, explică Mihai Poliţeanu. 

În ceea ce priveşte organizarea internă, la momentul acesta, spune activistul civic, platforma este în contact cu câteva zeci de organizaţii din Bucureşti şi din ţară, iar deciziile se iau prin consens. „Dacă nu există consens, există o majoritate, iar un grup civic se poate abţine în a susţine o acţiune. Este vorba de comunicare permanentă şi de instrumente de comunicare precum Skype, Zoom, Slack şi Facebook”, spune Poliţeanu.

 



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?