”Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei care i-a numit sau a preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale.
Potrivit sursei citate, judecătorii constituţionali au imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.
”Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curţii sunt obligaţi, prin lege, să-şi îndeplinească funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei şi să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor”, se mai menţionează în Statului judecătorilor CC.
De asemenea, potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
