Cum a ajuns floarea de colţ să îi enerveze pe comunişti şi de ce i-au schimbat numele

Floarea-de-colt
Floarea-de-colt

Floarea-de-colţ. Tradiţional, floarea de colţ este un simbol al dragostei, iar bărbaţii îşi demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munţilor pentru a culege o floare de colţ şi a o dărui apoi fetei dragi.

 



Floarea-de-colţ. Legenda românească a florii de colţ este asociată cu momentul naşterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea şi a dorit să coboare pe pământ. Tot căutând un loc de odihnă a găsit un loc ca nici unul altul, semeţ şi cufundat în pace, Bucegii. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluţe care au dat naştere florii albe ca lâna, floarea de colţ.

FLOAREA-DE-COLȚ: I se spune Floarea Reginei

Floarea-de-colţ. Ocrotită de lege încă din 1933, delicata floare de colţ, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească, are mai multe denumiri printre care şi Floarea Reginei. Dorinţa comuniştilor de a şterge din conştiinţe monarhia a mers până la interzicerea acestei denumiri.

FLOAREA-DE-COLȚ: cum să o recunoști

Este o planta perena, lânat-tomentoasă , cu o tulpina dreapta, ce poate ajunge pana la 50 - 80 cm, fara ramificatii. Frunzele bazale sunt dispuse in rozeta, sunt sublanceolate, uneori subspatulate. Frunzele tulpinate sunt alungite sau liniar lanceolate, iar pe fata superioara sunt slab paroase. In pamant un rizom cilindric(tulpina subterana, lipsita de clorofila cu aspect asemanatoare radacinii), acoperit cu resturi de frunze negre-brune din care se desprind numeroase radacini, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile.

Floarea de colt: Clasificare

Regn: Plantae

Subregn: Tracheobionta

Incregnatura: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Subclasa: Asteridae

Ordin: Asterales

Familie: Asteraceae

Gen: Leontopodium

Specie: Alpinum

Nume: Leontopodium Alpinum

Leontopodium Alpinum in Atlasul Botanic↑

Floarea-de-colţ, (leontopodium alpinum, după denumirea sa ştiinţifică) este cunoscută în Elveţia, Austria sau Germania, unde este un simbol naţional, ca Edelweiss, nume compus din „edel", aristocratic, şi „weiss", alb.

Floarea-de-colţ. La români are mai multe denumiri, ca floarea reginei, albumeală, albumiţa, edelvais, flocoşele, steluţă, floarea-doamnei, siminic, tudeliţă, floarea Bucegilor, sau, pur şi simplu, Floarea, nume care concentrează importanţa sa printre toate celelalte flori.

FLOAREA-DE-COLȚ: Originară din stepele Asiei

Floarea-de-colţ. Interesant este că, în jurul anului 1900, floarea de colţ era cunoscută în România şi ca Floarea Reginei, denumire dată în cinstea Reginei Elisabeta, căreia îi era foarte dragă. Mai târziu, însă, comuniştii au interzis această denumire, din dorinţa de a şterge definitiv din conştiinţe tot ceea ce ţinea de Regalitate şi monarhie.

Floarea-de-colţ. Originară din stepele Asiei, unde creşte la fel de deasă ca iarba, floarea de colţ este o plantă perenă, de o frumuseţe aparte şi, totodată, cea mai rară din întreaga floră montană. Este şi motivul pentru care a fost declarată monument al naturii şi este ocrotită prin lege încă din 1933, potrivit Adevarul. Creşte în munţii calcaroşi, în pajiştile de pe versanţii abrupti şi însoriţi, sau pe stâncării, unde îşi fixează rădăcina în puţinul pământ adunat în scobituri.

Floarea-de-colţ. Floarea reginei creşte în Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpaţi, Pirinei, dar şi în Asia Centrală şi de Est. În ţara noastră, poate fi zărită, în lunile iulie şi august, când înfloreşte, pe stânci aproape inaccesibile omului din Munţii Vrancei, Bucegi, Făgăraş, Munţii Maramureşului, Rodna, Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlău, Retezat, Godeanu. Este protejată în mai multe rezervaţii naturale, cum ar fi Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Ciucaş, iar în rezervaţia botanică din Alba, floarea de colţ coboară la cea mai mică altitudine din Europa, aproximativ 600 de metri.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?