Trecutul companiei aeriene de stat este marcat de multiple coborâşuri şi de pierderi de peste un miliard şi jumătate de lei. Nici măcar managerii privaţi aduşi cu bani grei nu au reuşit să ridice compania pe profit.
Cele mai mari pierderi ale companiei TAROM au fost înregistrate în timpul mandatului de doi ani şi două luni a Ruxandrei Brutaru.
Fiică a unui fost direct al companiei aeriene, a condus compania din ianuarie 2009, până în martie 2011. După ce şi-a dat demisia, şefia TAROM a fost preluată pentru puţin timp de Gabriela Bordea. Locul i-a fost luat în august 2011 de către Sorin Georgescu. Un an mai târziu, a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe venirea unui manageri privat.
TAROM a fost printre primele companii de stat care a avut un manager privat. Măsura a fost impusă după ce atunci compania aeriană înregistra pierderi de peste 260 de milioane de lei doar în anul precedent. Deşi a fost anunţat ca viitor CEO austriacul Heinrich Vystoupil, acesta nu şi-a preluat niciodată mandatul.
Acela a fost momentul în care TAROM a ajuns pe mâinile belgianului Christian Heinzmann. Acesta a fost demis la începutul anului trecut. Ceea ce se voia a fi o revoluţionare a companiei aeriene de stat s-a concretizat cu o conducere marcată de eterne dispute cu membrii Consiliului de Administraţie şi cu pierderi totale de aproximativ 300 de milioane de lei.
După demiterea lui Christian Heinzmann, conducerea companiei a fost asigurată pentru câteva luni de către cel care ocupa poziţia de director financiar, Gabriel Stoe. Din august 2016 a fost numit tot ca director interimar Dan Iulius Plaveti, fost şef ANRE.
El a fost înlocuit în februarie anul acesta cu Eugen Davidoiu, fost şef al Electrica Serv, la Termoelectrica şi al Societăţii Naţională a Lignitului Oltenia. Tarom a ajuns astfel sub conducerea celui de-al patrulea şef de la începutul anului trecut până în prezent. Sub instabilitatea de la nivelul conducerii, Tarom continuă să se afunde în pierderi. Peste o sută de milioane de lei în prima jumătate a anului.
PIERDERILE TAROM DE-A LUNGUL ANILOR
2016 – 47 milioane de lei
2015 - 27,4 milioane de lei
2014 – 110 milioane lei
2013 - 130 milioane lei
2012 – 230 milioane lei
2011 – 262 milioane lei
2010 – 332 milioane lei
2009 – 234 milioane lei
Controale inutile la TAROM
Un milion de dolari! Este valoarea despăgubirilor plătite de TAROM pentru întarzierea aeronavelor. Iar aceste întârzieri NU sunt cauzate de probleme tehnice, aşa cum susţine deseori compania, ci de slaba organizare.
Sunt doar câteva concluzii din raportul întocmit, în 2016, de Corpul de control al ministrului Transporturilor. Fără rezultat însă, pentru că pierderile TAROM au crescut atât de mult, încât sunt de peste două ori mai mari în primele şase luni din acest an comparativ cu întreg anul 2016.
Verificările corpului de control, apă de ploaie! Ultimele două echipe de inspectori trimise de la Ministerul Transporturilor au constatat, au recomandat şi... cam atât.
Prima concluzie? Nimeni nu ştie cine şi câte ore lucrează angajaţii, deoarece [INTRA CARTON 1, CITESTE] "Condicile de prezență nu reflectă situația reală a orelor lucrate, nu sunt semnate și nu se menționează nimic în cazul lipsei personalului, nu se menționează orele de venire și plecare". Prin urmare, aşa zisele "recuperări" se fac fără bază reală şi apare o falsă problemă a lipsei de personal, spun inspectorii.
O altă problemă este "acordarea, la angajare, a unor salarii discriminatorii raportat la nivelul celorlalți salariați Tarom, [...] ceea ce a condus la grave dezechilibre salariale si demotivări ale personalului cu vechime". Potrivit proiectului de buget al TAROM, salariul mediu în companie este de 5.827 de lei.
Acelaşi raport mai arată că o parte din întârzierile raportate ca având cauze tehnice sunt provocate de fapt de probleme organizatorice.
După controlul precedent, din 2014, inspectorii au dispus implementarea a 20 de măsuri. În ianuarie 2015, TAROM a comunicat printr-o adresă că "... doar patru au fost concret îndeplinite, pentru restul specificându-se că "se va face". În timpul controlului (din 2016 n.r.) s-a solicitat prezentarea modului în care au fost puse în aplicare măsurile dispuse, însă drept răspuns s-a prezentat textul aceleiași adrese din ianuarie 2015.
