Consumul de murături este esenţial pentru o viaţă sănătoasă. Motivul te va uimi. Iată ce conţin!

 
Consumul de murături este esenţial pentru o viaţă sănătoasă. Motivul te va uimi. Iată ce conţin!
Consumul de murături este esenţial pentru o viaţă sănătoasă. Motivul te va uimi. Iată ce conţin!

De mai bine de un secol, omenirea duce un război împotriva bacteriilor. În tot acest timp a fost creat un arsenal de antibiotice, de soluţii de antiseptice, produse pasteurizate şi reguli pentru crearea alimentelor în aşa fel încât să ţinem sub control bacteriile.



De când Louis Pasteur a descoperit bacteriile, oamenii de ştiinţă s-au concentrat cu precădere asupra rolului lor în promovarea bolilor. Astfel, bacteriile din organism au fost privite fie ca paraziţi inofensivi, fie ca patogeni împotriva cărora trebuie să luptăm. Totuşi, în anii 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de noi specii de bacterii în intestinul uman care aveau roluri neaşteptate. Spre surpriza tuturor, microbiologii au descoperit că omul este alcătuit în proporţie de 90 de procente din bacterii. Nouă din fiecare 10 celule din corpurile noastre sunt non-umane, aparţinând acestor specii microbiene (majoritatea aflate în intestine).

Deşi avem tendinţa de a crede că bacteriile sunt doar distrugătoare, în realitate ele pot fi creatoare uimitoare. Bacteriile din intestin creează vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K şi chiar unele B-uri) şi alţi câţiva compuşi esenţiali pe care oamenii de ştiinţă abia acum au început să îi identifice. O parte dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului central nervos, ţinându-ne sub control apetitul şi mecanismele care determină modul în care stocăm grăsimea.

Cu toate acestea, sub presiunea antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizării şi a dietele moderne bazate pe alimente procesate, microbiomul uman s-a schimbat în ultimul secol mai mult decât a făcut-o în mileniul trecut.

Din cauză că majoritatea copiilor sunt expuşi la mai puţine bacterii, sistemul lor imunitar nu este antrenat să distingă cu acurateţe între microbii buni şi cei răi, lucru care ar putea explica numărul mare de cazuri de alergii şi boli autoimune în lumea dezvoltată, scrie descopera.ro.

De asemenea, înainte de a împlini 18 ani, copilul din lumea dezvoltată primeşte între 10 şi 20 de tratamente cu antibiotice. Toate aceste tratamente atacă flora intestinală provocând urmări de care abia acum îşi dau seama oamenii de ştiinţă.

Pe de altă parte, nu trebuie să omitem nici impactul dietei. Dieta umană ar trebui să includă atât probiotice (bacterii benefice), cât şi prebiotice (ceva bun cu care să se hrănească bacteriile, precum fibrele). Probioticele se găsesc în alimentele fermentate precum murăturile, varza acră, iaurtul, vinul, pâinea, sosul de soia şi berea. Însă noi am tot căutat metode de a elimina bacteriile din dietă: am pasteurizat alimentele şi le-am procesat înlăturând multe dintre fibre.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?