Guvernul PD-L a adoptat legi noi în domeniul forţei de muncă în anul 2011, iar protecţia drepturilor a devenit un privilegiu pentru cei care lucrează pentru marile companii din România.
Schimbările de lege au generat dezastre sociale, întrucât 40% din forţa de muncă câştigă salariul minim brut, unii chiar mai puţin, spun experţii, în condiţiile în care erau încadraţi la alt tip de contract, deşi lucrau cu normă întreagă. Codul muncii din 2011 a respins vechea reţetă care forţa întreprinderile să ia în considerare studiile şi calificările persoanelor la momentul anagajării pentru a stabili salariul fiecărui angajat. Astfel, companiile au avut o singură regulă: salariul minim brut.
Noua lege îi împiedică pe freelanceri să se unească sau să se asocieze într-un sindicat, iar în cadrul firmelor, angajaţii nu se pot asocia decât dacă sunt peste 15 oameni care doresc asta. În plus, compania nu poate avea putere de decizie decât dacă 50% dintre angajaţii companiei se alătură sindicatului.
“Devenim încet, încet, săracii capabili să muncească”, spune Vasile Geogescu, preşedintele Sindicatelor din Retail. “Dacă doi angajaţi care câştigă fiecare salariul minim pe economie au un copil este catastrofal. Nu îşi pot plăti facturile prin muncă, şi aici nu mă refer la dat banii pe vicii”.
Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini, susţin că fac presiuni pe guvernul României pentru o forţă de muncă mai ieftină şi mai flexibilă încă din anul 2011.
Federaţia sindicatelor de Retail a fost una dintre organizaţiile afectate. Vasile Georgescu, a delcarat că peste 70% din industria de retail din România are mai puţin de 15 angajaţi.
