Comisia Europeană a publicat miercuri previziunile economice de vară. Executivul european revizuiește în sus estimările privind creșterea economică pentrui 2019 pentrui România, însă avertizează asupra scumpirilor din țară și a devalorizării leului.
Pentru anul viitor, CE estimează o uşoară atenuare a avansului economiei româneşti, la 3,7% faţă de 2019. În mai, Executivul comunitar previziona o expansiune de 3,1% a produsului intern brut în 2020.
Rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta şi la 3,7% anul viitor, după ce în mai Comisia Europeană estimase o rată a inflaţiei de 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020.
"După o creştere de 4,1% în 2018, economia României a accelerat în primul trimestru din 2019 la 5,1% în ritm anual (1,3% în ritm trimestrial). Principalul motor a rămas consumul privat, înregistrând un avans anual de 7%, datorită unei creşteri de două cifre a salariilor. Investiţiile au urcat, în special datorită redresării din sectorul construcţiilor, impulsionat de recentele măsuri de stimulare fiscală. Creşterea exporturilor, în constrast, s-a atenuat la 3,2% în ritm anual, în timp ce importurile au urcat cu 9,3%", se arată în raportul CE.
Ritmul solid de creştere în primul trimestru din 2019 a dus la o îmbunătăţire a estimărilor pentru acest an. CE estimează o uşoară atenuare a avansului economiei româneşti, la 4% anul acesta şi la 3,7% anul viitor. Totuşi, previzionează Executivul comunitar, structura creşterii ar urma să devină ceva mai echilibrată în urma majorării investiţiilor totale, mai ales a celor private.
"Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă va continua, rata şomajului urmând să rămână aproape de actualul nivel foarte scăzut. Avansul salariilor ar urma să se modereze la o creştere de o cifră în 2020, condusă de aşteptata încetinire a expansiunii salariilor în sectorul public", preconizează Executivul comunitar.
În 2018, rata inflaţiei în România s-a situat la 4,1%, cea mai ridicată din UE. În primul trimestru din 2019 creşterea anuală a preţurilor de consum a rămas solidă, la 3,8%, şi se preconizează că va depăşi 4% în trimestrul doi din 2019, înainte de a încetini din nou.
"Majorarea preţurilor alimentelor procesate şi neprocesate explică dinamicile crescătoare solide ale preţurilor, stimulate de o depreciere a monedei naţionale la începutul anului, de consumul ridicat şi de creşterea salariilor. Ca rezultat, rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta, înainte de a încetini la 3,7% anul viitor - după presiunile moderate asupra salariilor şi a cererii interne mai slabe", se arată în raportul CE.
Potrivit Programului de convergenţă 2019 - 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, pentru anul 2019 este estimată o creştere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale).
De altfel, în Prognoza de primăvară 2019 - 2022, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea privind creşterea economiei în acest an, însă valoarea nominală a Produsului Intern Brut a fost revizuită în creştere uşoară la 1.031 miliarde de lei, de la 1.022 miliarde de lei în varianta de iarnă. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii trei ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.
La începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estima pe 8 mai că economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 3,2%, faţă de un avans de 3,6% previzionat în noiembrie.
