Executivul Uniunii Europene a cerut invocarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, citând încălcări ale regulilor privind drepturile omului şi valorile democratice.
Polonia are la dispoziție trei luni pentru a modifica reforma judiciară și pentru a suspenda procedura.
Trecerea justiției sub control politic
"În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare", a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.
"Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene", precizează instituţia.
"Tot astăzi, Comisia Europeană a emis o recomandare complementară, stabilind măsuri concrete pe care autorităţile poloneze le pot lua pentru a remedia actuala situaţie. Dacă autorităţile poloneze vor aplica recomandările, Comisia este pregătită, în consultări cu Parlamentul European şi cu membrii Consiliului UE, să reanalizeze propunerea argumentată", subliniază instituţia.
Decizia Comisiei Europene de a lansa procedura de sancţionare a Poloniei în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE "nu are nicio valoare", fiind motivată politic, acuză Partidul Lege şi Justiţie (PiS, centru-dreapta), aflat la guvernare la Varşovia, informează agenţia de presă PAP.
Varșovia: Decizia UE nu are nicio valoare
"Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice", a reacţionat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.
"Dacă Guvernul polonez nu amână aceste reforme ale justiţiei, nu vom avea altă posibilitate decât să declanşăm articolul 7", declarase un oficial UE de rang înalt înaintea reuniunii Comisiei, programată miercuri, în cadrul căreia reformele din Polonia au fost pe agenda discuţiilor.
Comisia Europeană afirmă că reforma justiţiei propusă de autorităţile centrale poloneze va limita independenţa magistraţilor, însă Guvernul de la Varşovia respinge acuzaţiile de comportament nedemocratic, susţinând că acestă reformă este necesară pentru a combate ineficienţa şi corupţia din sistemul juridic.
Mii de polonezi au ieşit pe străzi în repetate rânduri pentru a protesta faţă de reforma justiţiei.
Pentru suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE ar fi nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, însă Ungaria a semnalat de mai multe ori că va bloca prin veto o propunere în acest sens.
Varșovia vrea dialog, dar nu oprește reforma
Decizia de a lansa sau nu procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene - articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu - ori de a iniţia un nou dialog este o prerogativă a Comisiei Europene, a declarat marţi noul premier polonez Mateusz Morawiecki, citat de agenţia de presă PAP, potrivit Agerpres.
''Este prerogativa CE să decidă dacă lansează sau nu procedura ori dacă iniţiază un nou dialog'', a spus Morawiecki într-o conferinţă de presă. El a subliniat că i-a propus 'un dialog şi o dezbatere' preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), aflat la guvernare şi majoritar în cele două camere ale legislativului de la Varşovia, justifică aceste reforme, combătute vehement de opoziţie, prin nevoia de a se pune capăt unei 'caste' a magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului comunist şi având în rândurile lor mulţi corupţi.
Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.
Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.
Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Această dispoziţie este contestată, întrucât conservatorii estimează că ea impune pensionarea actualei preşedinte a Curţii Supreme, deşi conform Constituţiei ea trebuie să rămână în funcţie pentru un mandat de şase ani, ceea ce înseamnă până la finalul lui 2020.
Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.
