Lucrările s-au încheiat la ora 22.00. Aleșii au ajuns la jumătatea Legii 304 și au votat două amendamente importante. A fost adoptat un amendament care stabilește că Secția funcționează cu un număr de 25 de posturi:
(4) Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție funcționează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 de posturi de procuror și 15 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.
Totodată, Florin Iordache a propus să fie respinse amendamentele lui Șerban Nicoale privind înființarea Direcției de Investigare a Procurorilor, astfel încât să rămână Secția de Investigare a unor Infracțiune din Justiție, forma agreată de Camera Deputaților. Amendamentele lui Șerban Nicolae au fost respinse.
Update 21.20 Comisia Iordache a decis, la ora 21.20, să prelungească lucrările cu dezbaterile legea 304, privind organizarea Judiciară. Propunerea i-a aparținut lui Florin Iordache.
Dezbaterea pe legea 303 s-a încheiat, iar comisia a adoptat raportul cu 12 voturi ”pentru”, 6 voturi ”împotrivă”și o abținere. Realitatea.net a redat live-text cele mai importanate modificări:
Update 20.00 Comisia a adoptat mai multe amendamente la articolul privind răspunderea magistraților. Iată noua formă a textului:
Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia ci rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va indrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
În termen de 2 luni de la comuncarea hotrârii defiitive prnunşate în activitatea revăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 317/2004 privind CSM
După rămânerea definitivă a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.
Competenţa de soluţionare a caţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă.
În cazul în care judectorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe langă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin 9), se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ CSM poate stabili ondiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere posfesională, obligatrie a judecătorilor şi procurorilor.
Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminuaeze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reau credinţă sau grava neglijenţă PSD ALDE.
Update 19.30 Comisia dezbate articolul privind răspunderea magistraților. âFlorin Iordache a propus ca programul comisiei să fie prelungit până la ora 24.00.
UPDATE 18.32 A fost adoptat un amendament prin care pensiile speciale ale magistratului nu pot fi cumulate, iar până la 65 de ani trebuie să aleagă între pensie și salariu:
După alin. (2) art. 82 se introduc două alienate noi, (21) și (22) având următorul cuprins: (21) Dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii speciale, atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul.(22) Pensiile prevăzute la art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizații speciale/de serviciu. Autor: Császár Károly Zsolt, senator UDMR,Cseke Attila, senator UDMR.
Există și o motivație a inițiatorilor: Pentru a preveni cumularea mai multor pensii speciale, respectiv posibilitatea ca înainte de vârsta generală de pensionare magistratul, care are dreptul să se pensioneze la o vârstă sub aceasta și să își continue activitatea, să cumuleze salariul cu pensia specială, ceea ce în alte situații este interzisă.
Update 18.32 Între timp, a început plenul la Senat, și sub rezerva primirii raportului la legea 303, discutată acum de Comisie, ar urma ca prima lege a Justiției să intre la vot final.
UPDATE 17.52 Stelian Ion a criticat din nou modul în care se desfășoară ședința: ”Habar nu avem ce se intampla. De dimineață nu știm ce votăm. In ritmul asta ne ducem spre prăpastie cu toții. Vreau să vă spun ca in tot acest timp zeci de magistrați sunt în fata Curtii de Apel si protesteaza ca sa va atraga atentia ca ce faceti aici nu este bine”.
UPDATE 17.52 Comisia a luat o pauză de 10 minute, dar lucrările s-au reluat.
UPDATE 17.00 A fost adoptat un amendament la articolul 54, prin care președintele poate refuza motivat, o singură dată numirea șefilor de Parchete.
”Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin 1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.
Este vorba despre Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora.
În prezent, în forma textului în vigoare nu se prevede de câte ori poate refuza președintele numirile:
(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Update 17.00 Nicușor Dan a venit la comisie, dar Florin Iordache nu i-a dat cuvântul. Alina Gorghiu a ridicat tonul foarte mult și i-a transmis lui Iordache: ”Nu mă mai interupeti! Eu știu că ce nu este interzis este permis în aceasta comisie! Lasati-l sa vorbească 30 de secunde”
Update 16.00. S-a adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisa de la promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a ramas doar interviul pe care candidatul il sustine in fata sectiei de judecatori a CSM. "Noi avem incredere totala in cei de la sectia de judecatori de la CSM", a spus Iordache.
Update 16.00 Senatorii şi deputaţii comisiei au adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, la articolul 40, căruia "Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de apel este definitivă".
În prezent, nu este prevăzut un termen pentru procedura de atac, și se ține cont de procedura prealabilă, potrivit formei din legea actuală:
”Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile”
Update 15.43 Stelian Ion l-a criticat pe Florin Iordache pentru felul în care decurge ședința:
”Știți cum este aici? Ne-ați chemat saptamani la rand, azi dimineata ati trimis un tabel, pe care nu il avem nici la prima citire. O sa vedem după, ce am votat ce a iesit aici. Nu este normal, domnule președinte. Nici la o asociație de locatari nu se face așa. Nu e ok!”
Update 15.38 A fost adoptat un amendament prin care magistrații stagiari nu mai au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate:
La articolul 23, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alin. (22), cu următorul cuprins:
„(22) Judecătorii și procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.
PSD
Update 15.10 Dezbaterile au ajuns la articolul 20, ce reglementează regulile de concurs din cadrul INM.
Update 15.00 A fost adoptat un amendament la articolul 3, care aparținea AMR și UNJR, insușit de ALDE și PSD. Astfel, a fost adăugată modificarea ”în condițiile legii 304/2004”, prin care, de fapt, este limitată independența procurorului, de către superiorul ierarhic. Concret, o propunere din legea 304/2004 vizează ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.
Iată forma actuală a amendamentului votat:
11) Procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor, în condițiile Legii 304/ 2004”.
Inițial, era așa: ”11) Procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor, în condițiile legii.
AMR, UNJR preluat de PSD și ALDE
UPDATE 14. 50 Se dezbate un amendament al USR, la articolul 3. Cum era de așteptat, nu a trecut.
UPDATE 14.30 Ședința a fost convocată de urgență la ora 14.30, astfel încât raportul pe legea 303 să se dea până la finalul zilei, iar marți, Legea să intre la vot în plenul Senatului.
................................................
UPDATE 10.51 Ședința a fost suspendată. Se va relua la ora 16.30, în paralel cu plenul de la Camera Deputaților.
UPDATE 10.26 Șerban Nicolae a părăsit ședința, ulterior și Florin Iordache, întrucât au loc BPR-uri. Ședința este condusă de Marton Arpad.
Update UPDATE 10.20 A fost adoptat un alt amendament al lui Șerban Nicolae, la articolul 7.
(6) Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituționmală între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și procedurile judiciare constituie informații de interes public, cu excepția celor pentru care legea prevede caracterul nepublic.
Autor: senator Șerban Nicolae
UPDATE 10.20 În comisie au loc discuții suburbane. Stelian Ion a întrebat ce conține un amendament, în replică Șerban Nicoale i-a spus: ”Este doar pentru alfabetizați”.
UPDATE 10. 15 Amendamentul lui Șerban Nicolae nu a trecut. Au fost doar 2 voturi ”pentru”.
UPDATE 10.10 În comisie are loc o dispută între membrii PSD, între Florin Iordache, pe de o parte, și Șerban Nicoale și Rodica Tănăsescu, pe de altă parte:
”Nu vezi că am tăcut, ce Dumnezeu?!”, i-a spus acesta lui Florin Iordache. Apoi, Tănăsescu a încercat să îi ia apărarea lui Nicoale: ”Haideți să nu se hărțuiască toată lumea cu toată lumea...”
Update 9.55. Se dezbate un amendament controversat al lui Șerban Nicolae, la articolul 7, prin care comsiiile de Apărare să poată face verificări asupra declarațiilor magistraților privind apartenența la serviciile de informații. Totodată, fața de forma de la Cameră, Șerban Nicolae propune și scoatere CSAT din procedură. Precizăm că Șerban Nicoale este membru în comisia de Apărare.
Art. 7
(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (2) se face de către Camera Deputaților și Senat, prin comisiile permanente de apărare, ordine publică și siguranță națională și prin comisiile permanente pentru controlul activității serviciilor de informații, după caz, anual, din oficiu sau ori de câte ori sunt sesizate de ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective se transmite de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, are valoare de informare conformă, iar răspunsul eronat se pedepseşte conform legii. Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, în condițiile legii.
Autor: senator Șerban Nicolae
Update 9.50 A fost adoptat un amendament prin care magistrații care sunt colaboratori sau informatori ai unui serviciu de informații își pierd funcția:
11) Încălcarea dispoziţiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
Update 9.40. Florin Iordache s-a ridicat de pe scaun și a mers către secretarul din Ministerul Justiției, spunând: ”Mariana, hai să te întreb și eu ceva”
UPDATE 9.33 Comisia a luat o pauză pentru a dezbate un amendament al lui Șerban Nicolae. Nu au ajus la o concluzie, prin urmare au amânat dezbaterea amendamentului. Iată forma:
Art. 3
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în condiţiile prevăzute de lege.
Autor: senator Șerban Nicolae
UPDATE 9.20 . Ședința a început după ora 9.00. Florin Iordache a propus ca astăzi să se dezbată doar Legile Justiției, iar directiva să se dezbată marți, în prezența ministrului Justiției.
........................
Încă de la începutul şedinţei de joi a comisiei speciale, PNL şi USR au solicitat suspendarea acesteia şi au acuzat PSD-ALDE că, prin modificările propuse Codurilor penale, se depăşeşte cu mult cadrul Directivei.
Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.
AMENDAMENTE CONTROVERSATE ALE PSD ȘI ALDE
-interzicerea oricărei comunicări publice referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală
-interzicerea de a mai prezenta public persoane care poartă cătuşe
- se elimină proba filmărilor
- suspecţii de infracţiuni de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv
- audierea unei persoane nu poate dura mai mult de șase ore
- dezincriminarea infracţiunii de mărturie mincinoasă, de care este acuzat şi Călin Popescu Tăriceanu
- martorii vor fi audiaţi în prezenţa inculpatului
- persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății
SURSA: Comisia specială
Neputincioși și furioși din cauza modificărilor aduse legislației penale, magistrați din mai multe județe ale țării amenință că astăzi vor protesta în stradă. Judecători laolaltă cu procurori, îmbrăcați în robe, vor ieși în fața instanțelor și a parchetelor. Lor li se vor alătura și polițiști.
