Comisia parlamentară specială pe domeniul justiţiei a adoptat, săptămâna trecută, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei "indicii temeinice" în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale.
Conform noului text, acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.
În forma contestată la CCR, textul prevede că acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există probe din care rezultă "indicii temeinice" privind infracţiunea, iar forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la "presupunere rezonabilă".
Opoziţia propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de "presupunere rezonabilă", însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD şi ALDE.
Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia.
Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.
Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.
Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penala, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară va fi reexaminată de Senat ca urmare a deciziei CCR, în calitate de primă cameră sesizată.
De asemenea, Comisia pentru elaborarea legilor Justiţiei a dat raport de admitere pentru OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Ordonanţa a fost adoptată, pe 14 noiembrie, de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.
Comisia condusă de Florin Iordache a respins toate amendamentele depuse la această ordonanţă, majoritatea aparţinând Opoziţiei, şi a adoptat actul normativ în forma venită de la Guvern, aşa cum a procedat şi Camera Deputaţilor.
Potrivit ordonanţei, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu 15 posturi de procuror.
Prin derogare de la dispoziţiile legale, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţii şi validarea rezultatelor acestora, posturile de procuror-şef şi cel puţin o treime din cele de execuţie vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 883 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede ordonanţa.
Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs, printr-o procedură derulată în cel mult cinci zile calendaristice de la data declanşării acesteia de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin trei membri.
"În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii: integritatea candidatului, evaluarea activităţii ca procuror. Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa Justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul interviului", mai stipulează ordonanţa.
Senatului este camera decizională în acest caz.
