Liviu Dragnea și PSD-ALDE mai au de așteptat până să își vadă intrate în vigoare modificările controversate la Codul de procedută penală.
Curtea Constituţională a luat decizia de a amâna pentru la toamnă dezbatere unor sesizări depuse de deputaţii PNL-USR și de Înalta Curte de Casație și Justiție pe proiectul care aduce modificări la Codul de procedură penală.
Șeful PSD, Liviu Dragnea, a amenințat în repetate rânduri că procesul de legiferare prin Parlament în privința codurilor penale este extrem de dificil, din cauza repetatelor sesizări la CCR, și că ar putea apela la soluția "guvernamentală", de trecere a modificărilor prin OUG.
Pe 21 iunie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul care modifică prevederile Codului de procedură penală. Opoziţia argumentează că încalcă în primul rând principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap în cap sunt neconstituţionale.
În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, PNL şi USR precizează că proiectul de lege încalcă principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) şi art.75 din Constituţia României.
"Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar şi calitativ pe care îl aduce legea în forma trimisă la promulgare, faţă de forma supusă dezbaterii Camerei de reflecţie. Aşa cum s-a arătat şi în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, principiul bicameralismului trebuie să concilieze structura bicamerală a Parlamentului nostru - bicameral atât în sens instituţional, cât şi funcţional -, adică să permită fiecărei Camere să-şi exprime voinţa politică în privinţa unei anumite problematici supuse legiferării, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constituţie referitoare la ordinea de sesizare a celor două Camere în funcţie de categoriile din care fiecare propunere legislativă sau proiect de lege face parte, dar şi cu respectarea art. 61 din Constituţie, în virtutea căruia legiferarea este opera întregului Parlament, ca entitate unică şi suverană. De aceea, este contrar principiului bicameralismului ca reglementări de substanţă, care se îndepărtează de concepţia originară a legii şi care îi conferă acesteia o altă configuraţie, să fie adoptate de forul decizional, fără ca acestea să fi fost dezbătute şi de prima Cameră. O astfel de procedură echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau "prim cititor" al legii, şi transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puţin sub aspect funcţional", se arată în textul sesizării partidelor din Opoziţie, prezentat de Mediafax.
Printre articolele sesizate ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 4, care prevede că autorităţile nu pot furniza informaţii cu privire la situaţia urmăririlor penale ale persoanele.
"Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directiva nu împiedică autorităţile să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public, cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Aşadar, Directiva nu introduce o interdicţie absolută a dreptului autorităţilor de a oferi informaţii legate de procedurile penale aflate în curs de desfăşurare, ci realizează o circumstanţiere, în sensul ca acestea „să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată", scrie în sesizarea depusă la CCR.
Pe 19 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite "pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală", se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
Pe 18 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, prin care procurorii vor avea interdicţie de a da informaţii în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiţiei a dat în aceeaşi zi raport favorabil acestei iniţiative.
Iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată de deputaţi cu 175 de voturi "pentru", 78 voturi "împotrivă" şi o abţinere.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra neconstituţionalităţii modificării prevederilor din Codul de procedură penală. Curtea Constituţională a României a stabilit dezbaterea acestei sesizări pe data de 25 septembrie.
