Directiva privind spălarea banilor a fost amanată de la vot săptămana trecută. Liviu Dragnea spunea că deputatii nu au votat deoarece Opoziţia nu a fost de acord cu unele prevederi.
De cealaltă parte USR a susţinut că proiectul nu a primit votul deputaţilor pentru că PSD a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.
Fiind vorba de o lege organică, proiectul poate avea nevoie de votul majorităţii membrilor Camerei Deputaţilor: mai precis trebuie să voteze 165 de deputaţi din totalul de 329.
Ce prevederi sunt incluse în lege: se interzic acţiunile la purtător şi se obliga ONG-urile să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii. Excepţie: organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.
Deputaţii vor vota, miercuri, Legea pentru combaterea spălării banilor. Comisia juridică a adoptat raport favorabil cu amendamente potrivit cărora oganizaţiile minorităţilor nu raportează către stat a beneficiarilor finali, iar Oficiul de spălare a banilor va raport lunar la ANAF tranzacţii numerar.
La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaţilor pe marginea iniţiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunţat că formaţiunea maghiară nu poate susţine proiectul dacă nu se elimină din text obligaţia ca ONG-urile să raporteze toţi beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.
La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupşa a anunţat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleaşi motive ca UDMR.
Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real" include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează".
De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.
Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.
Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.
Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.
Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.
Proiectul asupra Legii pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor va fi adoptat, miercuri, decizional de către Camera Deputaţilor, în contextul transpunerii unei directive europene.
Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
