În același timp, CNMR a lansat un apel către noul Guvern și noul Prim-ministru, indiferent de majoritatea parlamentară ce se va constitui, solicitând:
- ”Să respecte și să întărească parteneriatele internaționale asumate de România;
- Să constituie, de urgență, un comitet interministerial pentru absorbția fondurilor europene care să deblocheze și să producă o accelerare a absorbției fondurilor structurale;
- Să respecte transparența și procesul firesc de guvernare prin consultare cu societatea civilă, de la procesul de realizare a politicilor publice până la deciziile administrative ce implică cheltuirea banilor publici;
- Prezentarea opiniei publice, indiferent de formula politică ce va genera guvernul, a listei miniștrilor și secretarilor de stat propuși astfel încât aceștia să întrunească 3 criterii esențiale din perspectiva CNMR: profesionalism, integritate, experiență. CNMR solicită forțelor politice să elimine experimentele administrative și să creioneze un profil pentru miniștrii cabinetului din care să fie exclusă lipsa de experiență în domeniul pe care îl va gestiona fiecare ministru, dar și propunerea pentru funcția de ministru și secretari de stat a unor persoane care au dovedit deja performanță în funcția de ministru în alte cabinete;
- Finalizarea elaborării de către Guvern a bugetului pe anul 2017 și votarea acestuia în regim de urgență;
- Respectarea Parlamentului ca instituție supremă a democrației și organizarea, săptămânal, a Orei Ministrului și a Orei Prim-ministrului prin care membrii cabinetului și Primul ministru să primească feedback din partea comisiilor de specialitate și a societății civile.
- Reducerea la minim a numărului ordonanțelor de urgență emise de către noul Guvern, CNMR condamnând și până acum toate guvernele care au emis ordonanțe de urgență fără a exista urgența, substituindu-se astfel legislativului;
- Definirea, de către noul Guvern împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, sindicatelor, universităților și mediului academic, ONG-urilor, a 10 obiective majore de dezvoltare și modernizare a României, precum și asumarea acestor puncte prin dialog și negociere, în cadrul unui consens parlamentar.
- Pregătirea, de către noul Guvern și Parlament, a preluării președinției UE de către România, precum și realizarea (așa cum a fost agreat de către CNMR și Parlament) a unui plan de măsuri privind întărirea identității naționale și celebrarea Centenarului Unirii.
- Definirea educației și sănătății ca sectoare sociale primordiale în obținerea de resurse financiare de la buget, respectiv punerea în practică a negocierilor asumate de către Camera Deputaților în raport cu CNMR: creșterea bugetului cercetării cu 35 % pentru anul 2017 și alocarea bugetului educației, progresiv, până în 2020, a 6 % din PIB. Pentru anul 2017 am agreat, cu comisiile parlamentare de specialitate din Camera Deputaților, o creșterea a bugetului educației cu 16%”, conform aid-romania.org.
