Ipoteza aparține antopologului Arthur Thomson și a fost formulată în anul 1800. Mai exact, el susținea că persoanele care își trag rădăcinile din zonele aride și reci tind să aibă nasul mai lung și mai subțire, în timp ce aceia care își au originea în regiuni umede și calde au nasul mai scurt și mai gros.
Cum a influențat clima forma nasului uman
Teoria sa are la bază ideea că factorii climatici determină forma nasului uman, și asta pentru că una dintre cele mai importante funcții ale nasului este de a încălzi aerul pe care îl inhalăm prin nări. Lucru care sugerează că este mai avantajos pentru o persoană dintr-o zonă mai rece să aibă nasul mai lung și mai subțire și vice-versa.
Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania au realizat și ei un studiu care validează teoria propusă de Arthur Thomson. În plus, cercetarea acestora ne va ajuta spă înțelegem mai bine modalitatea în care omul a evoluat și ce implicații au diferiți factori de mediu asupra organismului său.
Spre exemplu, ne permite să înțelegem că cei care au origini în Europa de Nord și care au pielea mai deschisă la culoare sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta o formă de cancer de piele atunci când se mută lângă ecuator. În mod similar, indivizii care au pielea mai închisă la culoare se află sub riscul de a avea deficiențe de vitamina D atunci când se află la latitudini mai mari.
Însă, ceea ce nu pot prezice oamenii de știință este cum va arăta forma nasului a oamenilor din viitor, dar sunt siguri că acesta se va adapta cu brio noilor condiții climatice.
