'În criza constituţională actuală, considerăm Parlamentul Republicii Moldova drept reprezentantul poporului Republicii Moldova şi drept locul cel mai adecvat pentru dezbaterea problemelor politice, inclusiv a celor mai controversate, şi îl susţinem în această calitate', afirmă cele cinci state europene, într-un comunicat comun.
'Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia au luat notă cu atenţie de recentele evoluţii din Republica Moldova', arată semnatarii.
'În urma alegerilor legislative, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a adoptat decizii importante, inclusiv formarea unui guvern', indică textul menţionat.
'Facem apel la calm şi la reţinere. Toate părţile poartă responsabilitatea rezolvării acestei crize constituţionale prin mijloace paşnice', se arată în încheierea comunicatului citat de AFP.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis la 9 iunie suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon, întrucât a refuzat să dizolve parlamentul rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, în condiţiile în care legislativul nu a reuşit să formeze în termen de trei luni o coaliţie majoritară care să susţină un nou guvern, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat 'preşedinte interimar'.
Pavel Filip a anunţat duminică dizolvarea parlamentului şi semnarea decretului prin care a stabilit la 6 septembrie data alegerilor anticipate, după ce Partidul Socialist şi blocul ACUM - care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101- au creat o coaliţie şi au învestit un nou guvern, la conducerea căruia a fost numită lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Noul guvern a fost invalidat de Curtea Constituţională, care, potrivit unor observatori şi presei de la Chişinău, este aservită controversatului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.
