Puţini îşi amintesc poveştile mahalalei de odinioară din care s-a născut Micul Paris. Nici după atâţia ani, capitala ţării, cu o populaţie de aproape două milioane de locuitori, nu are o arhitectură unitară. Unul dintre elementele care dau autenticitate Capitalei este frumuseţea străzilor, adesea perturbată de factorul administrativ. Chiar şi aşa, străzile încă au amintiri. Una dintre ele este "Fabrica de pâine" din Sectorul 2.
"În a doua parte a secolului al-19-lea, pe o locaţie de pe această stradă s-a construit a doua mare fabrică de pâine, Manutanţa Colentina. S-a construit aici având în vedere vecinătatea uneia dintre celei mai mari mori mecanice construite de familia Asan la începutul sec 19. Strada, care era destul de mică în fază iniţială, s-a prelungit până în şoseaua Ştefan cel Mare, un fel de şosea de centură a Bucureştiului la acea prioadă, care încerca să unească barierele oraşului.
Aceasta este construcţia de la stradă, ce a mai rămas din ea şi în curtea aceasta, care acum este o întreprindere privată, mai există o parte din vechile construcţii din Mauntanţă. Unele construcţii sunt chiar în picioare. Ruină totală este la Moara lui Asan.", spune Sorin Borduşanu, vicepreşedinte al Comisiei de Atribuiri de Denumiri din Prefectura Capitalei.
Sunt şi străzi care au denumiri haioase cum ar fi "Frunte lată" din sectorul 5 al Capitalei. Denumirea vine de la unul dintre căpitanii pandurilor lui Tudor Vladimirescu! De altfel, în şoseaua Panduri conducătorul Revoluţiei de la 1821 şi-a amplasat tabăra când a venit în Bucureşti.
"Aici a locuit Maria Tănase. Strada "Livada cu duzi" este o denumire veche. Strada efectiv a dispărut în '70-'80, când s-a construit ceea ce acum este cunoscut ca Ansambul Tineretului. Dar în '83 Municipalitatea a atribuit din nou la o alee dintre blocuri denumirea de aleea "Livada cu duzi" în memoria celei care a locuit pe această alee de circulaţie... care avea duzi, bineînţeles că denumirea vine de la una din grădinile din zonă.", mai spune Sorin Borduşanu, vicepreşedinte al Comisiei de Atribuiri de Denumiri din Prefectura Capitalei.
"În 1981 această stradă se numea cimitirului. După cum puteţi vedea în spatele meu, cimitirul există şi astăzi, strada însă se numeşte altfel. Totul a plecat de la iniţiativa unui cetăţean care locuia atunci în zona şi care avea de făcut o nuntă. Cum omul nu putea să-şi cheme invitaţii pe strada cimitirului, a propus Primăriei să-i schimbe numele. Aşa că de atunci, ea se numeşte Dobreni.", Andreea Dăscălescu-reporter Realitatea TV.
Denumirile hilare ar putea fi evitate dacă autorităţile ar crea un forum unde să invite cetăţenii la dezbatere, sunt de părere specialiştii.
"Pot să-mi închipui că dacă, de exemplu, peste noapte te trezeşti cu un nume caraghios pe strada pe care o ştiai până acum, ai un drept sa te plângi în instantă, mai ales dacă nu ai fost consultat.", spune Roxana Wring, consilier la Primăria Capitalei.
Sunt situaţii când "bătălia" pentru numele străzilor a ajuns până în instanţă.
Sunt şi străzi care au două denumiri, una oficială şi una neoficială. O astfel de stradă este cea pe care ne aflăm acum, Strada "Gina Patrichi". Înainte, această stradă se numea Orlando, după numele unui premier italian. Însă soţul faimoasei actriţe Gina Partichi a solicitat ca această stradă pe care a locuit actriţa să poarte numele ei, Gina Patrichi. Aşa că i-a rămas această denumire.
"Într-adevăr era strada Orlando, stradă foarte veche. S-a atribuit ulterior, prin hotărâre de Consiliu, denumirea de Gina Patrichi, deşi mai exista o altă stradă cu această denumire. La un moment dat au fost în paralel. Un an, doi, ceva de genul ăsta. Acum s-a reglat această problemă în instanţă şi în hotărârea Consilului.", spune Mariana Perşunaru - director executiv Direcţia Patrimoniu.
"Modificările astea de străzi din punct de vedere al cetaţeanului obişnuit, care n-a cerut să i se schimbe numele străzii, pot să creeze multe probleme. MUSCA Am avut un astfel de caz, un cetăţean care a venit sa-l ajutam. MUSCA a umblat luni de zile până când a ajuns cu o solicitare la prefect, de la prefect la primarul general şi la noi pentru că nu reuşea să obţina niciun document având în vedere că în buletinul lui era numele unei străzi. Între timp, strada se schimbase. MUSCA Nu ştiu de ce autorităţile fac lucrurile astea...", spune Roxana Wring - consilier la Primaria Capitalei.
Încurcăturile produse de denumirile străzilor îi vizează chiar şi pe notari şi judecători.
"Cred că un sfert din cererile adresate Direcţiei Patrimoniu, care sunt undeva la 16.000 într-un an, MUSCA sunt pe această cauză, de la cetăţeni, de la notari, de la instanţe.", spune Mariana Perşunaru-director executiv Direcţia Patrimoniu.
Mai multe străzi din Bucureşti au primit numele unor importante oraşe ale lumii. Strada Paris, Londra, Whasington, New Delhi, Montreal sunt doar câteva dintre exemple. La fel s-a procedat şi în cazul unor scriitori faimoşi. De exemplu, în sectorul 4, există strada Hans Cristian Andersen, iar la Copehngada, o arteră de circulaţie a primit numele poetului "Mihai Eminescu". Când vine vorba, însă, despre omagierea unor personalităţi româneşti care nu mai au rude pentru a interveni acolo unde trebuie astfel încât o stradă să-i poarte numele, nu ne rămâne decât să sperăm că alte ţări vor substitui lispa de interes a autorităţilor de pe plaiurile mioritice.
"Marele savant Victor Babeş n-a avut un nume de strada în Bucureşti. Asta în timp ce în 1937, la 11 ani după ce murise, principalul bulevard din Dallas purta numele "Victor Babeş" ca semn al recunoaşterii.", spune Dan Falcan - istoric.
Cum au ajuns străzile subiect de discuţie în instanţe, cu ce probleme se confruntă cei care au deţinut cândva proprietăţi pe o stradă care şi-a schimbat denumirea de cel puţin patru ori, dar şi cum vor autorităţile să îndrepte erorile legate de nomenclatura străzilor, aflaţi într-un nou episod marca Realitatea TV.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Imagine: A. Ioniţă, D. Ioniţă, C. Buda, M. Angiu
Montaj: Sorin Niculae.
