CENTENARUL MARII UNIRI. În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.
Parada de 1 Decembrie, la minus 10 grade Celsius. Avioanele F16, învinse de gheață LIVE VIDEO
Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?
CENTENARUL MARII UNIRI. Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:
Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.
Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.
Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.
Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.
CENTENARUL MARII UNIRI. Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.
Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.
Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii, scrie centenarulromaniei.ro.
CENTENARUL MARII UNIRI. 1 Decembrie, zi națională
Ziua de 1 decembrie devine zi naţionalã a României în 1990. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.
Pe 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, cu România. Astfel, se creează un singur stat naţional.
CENTENARUL MARII UNIRI. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi, unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar la final, unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România ( 1 decembrie 2018). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918. În anul 2018, celebrăm Centenarul Marii Uniri.
Istoricii spun că primul pas este fãcut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, când Sfatul Țãrii din Basarabia proclamã Republica Democraticã Moldoveneascã, urmat de cel din 24 ian./6 feb. când se adoptã declaraţia de independenţã. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chişinãu, ales prin vot direct, egal, universal și secret decide cu majoritate de voturi unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.
Marea Unire 1918 | Avem ziarele din decembrie 1918. Cum vedeau maghiarii unirea românilor
Apoi Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacã un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 nov. 1918 la Palatul Mitropolitan din Cernãuţi.
CENTENARUL MARII UNIRI. Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, citește moţiunea care afirmã cã Bucovina este parte organicã a Moldovei. Congresul general al Bucovinei hotãrãşte în numele suveranitãţii naţionale unirea necondiționată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.
Chiar în zilele când românii din Bucovina rosteau hotarârea de Unire cu România, în Transilvania se pregãtea ultimul act al marii epopei naţionale.
CENTENARUL MARII UNIRI. Marea Adunare de la Alba-Iulia
CENTENARUL MARII UNIRI. La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care prevede unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
Rezoluția consfințește această unire pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, și mai ales crearea unui singur stat naţional.
De ce a ajuns România mică. Moștenirea unui secol ÎN CIFRE
CENTENARUL MARII UNIRI. În documentul citit de Vasile Goldiş se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.
Mai mult decât atât, în acest document se mai solicită: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va judeca, instrui și administra în limba sa proprie prin indivizi din sânul său. Fiecare popor va primi drept de reprezentare la guvernarea ţări, dar și în corpurile legiuitoare. Fiecare popor va beneficia de deplină libertate autonomă confesională și egală îndreptăţire pentru toate confesiunile din Stat.
CENTENARUL MARII UNIRI. Marele Consiliu Naţional Român
CENTENARUL MARII UNIRI. La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegaţie, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea. Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declaraţia de la Alba Iulia.
Ca în fiecare an, de Ziua Naţională a României, la Bucureşti are loc o paradă militară, la care, în acest an, participă militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
De obicei, parada de 1 decembrie este una grandioasă. Pe lângă militarii români, vor fi și militari străini ce vor defila la paradă. Militarii străini vor fi din Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina.
CENTENARUL MARII UNIRI. Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii militare şi religioase. Aceștia vor participa și la depunerea de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani şi veterani de război, defilări şi expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament, în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.
Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz, cu ocazia Zilei Naționale.
CENTENARUL MARII UNIRI. Neutralitatea României
CENTENARUL MARII UNIRI. În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei pe 28 iulie 1914, România Mică, fără Transilvania, Basarabia şi Bucovina, se afla într-o poziţie delicată. Proverbialul „ciocan şi nicovală” se referea atât la poziţia geografică, între Puterile Centrale la vest şi Rusia Ţaristă la est, cât şi la situaţia politică, între alianţa (neoficială) cu Puterile Centrale şi acordul ţărilor Antantei (Anglia, Franţa şi Rusia) privind unirea Transilvaniei cu România, dacă ţara va participa la război împotriva Puterilor Centrale, scrie Descoperă.
Alba Iulia, Capitala Centenarului. 200.000 de români iau cu asalt orașul Marii Uniri
Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea „României dodoloaţe”,scrie Descoperă.
CENTENARUL MARII UNIRI. Tratatul secret cu Puterile Centrale
Tratatul secret cu Puterile Centrale exista încă din 30 octombrie 1883 şi stipula, printre altele, ieşirea din izolarea diplomatică a României şi sprijinul armat împotriva Rusiei. Acesta era cunoscut de foarte puţine persoane, dar este adus în atenţia preşedinţilor marilor partide din ţară în cadrul Consiliului de Coroană din 3 august 1914, întrunit la Sinaia. Cei 18 politicieni, Regele Carol I şi principele moştenitor, Ferdinand, au sarcina extrem de dificilă de a alege. Aveau trei opţiuni: (1) să păstreze alianţa cu Puterile Centrale, care deşi avea avantaje enorme, însemna renunţarea la Transilvania şi Bucovina, (2) să se alieze cu Antanta, chiar dacă Rusia anexase Basarabia în 1878 sau (3) neutralitatea, varianta cea mai prudentă. În aceeaşi perioadă, Italia îşi declarase neutralitatea, lucru care a contribuit la luarea deciziei finale.
La scurt timp, pe 1 octombrie 1914, există o convenţie secretă cu Rusia (Acordul Sazonov-Diamandi), prin care aceasta promite să apere integritatea teritorială a României şi recunoaşte drepturile asupra teritoriilor austro-ungare locuite de români. La schimb era o neutralitate binevoitoare a României.
CENTENARUL MARII UNIRI. Pe 11 octombrie 1914 ajunge pe tron Ferdinand I, odată cu moartea lui Carol I de pe 10 octombrie.
CENTENARUL MARII UNIRI. Intrarea României în război
Perioada de neutralitate durează circa doi an. Pe 17 august 1916 se semnează la Bucureşti alianţa dintre România şi Antanta, la care se alăturase şi Italia în 1915. Condiţia cea mai importantă a intrării României în război era ca, după încheierea conflictului, să se discute despre drepturile istorice asupra teritoriilor Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Guvernul liberal condus de Ionel Brătianu şi Regele Ferdinand au discutat apoi intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale în cadrul Consilul de Coroană de la Cotroceni, la 26 august 1916. Germania, patria monarhiei româneşti, a avut o reacţie radicală: Ferdinand a fost şters din arborele genealogic al familiei.
Surpriză de proporții. Dragnea a ajuns la parada de Ziua Națională. Mesajul pentru români
Planurile de luptă iniţiale erau acelea că trupele ruseşti şi cele române trebuiau să înceapă ofensiva. Trupele anglo-franceze trebuiau să debarce la Salonic pentru a opri trupele bulgare de a ataca România. Planul nu s-a realizat pentru că germanii şi bulgarii au pornit o ofensivă puternică în Balcani, iar trupele ruseşti au ajuns târziu.
Trupele germane au ocupat astfel două treimi din teritoriul României, trupele ruseşti reuşesc să stabilizeze frontul abia în ianuarie 1917.
Moldova rămânea singurul teritoriu liber al României, conducerea (Guvernul, Parlamentul şi familia regală) retrăgându-se la Iaşi. Din ianuarie până în mai, armata română s-a reorganizat şi s-a echipat cu ajutorul unei misiuni franceze condusă de Henri Mathias Berthelot. Au fost create două armate române care aveau circa 400.000 de oameni, alături de care se mai aflau şi 3 armate ruseşti ce însumau aproximativ un milion de oameni.
CENTENARUL MARII UNIRI. De aceea, ofensiva românească din vara lui 1917 de la Mărăşti (11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie), condusă de generalii Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, şi de la Oituz (în perioada 8-22 august) a înregistrat succese şi a distrus planurile germanilor de ocupare a Moldovei şi a portului Odessa.
CENTENARUL MARII UNIRI. Condiţiile grele ale Tratatului de Pace de la Bucureşti
La sfârşitul lui 1917, bolşevicii ajung la putere în Rusia. A urmat Armistiţiul de la Focşani între conducerile României şi Rusiei pe de o parte şi guvernele Puterilor Centrale, pe de cealaltă parte, care aveau în vedere încetarea ostilităţilor pe Frontul Român la data de 9 decembrie 1917. Până în 18 februarie 1918, se încheie la Brest-Litovsk tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Puterile Centrale. Pe 7 mai se încheie tratatul de pace de la Bucureşti dintre România şi Puterile Centrale după ce se semnase tratatul preliminar de la Buftea pe 5 martie 1918. Prin Pacea de la Buftea-Bucureşti, România era obligată să cedeze Dobrogea şi să accepte condiţii economice grele.
Între timp, după Revoluţia din Octombrie din 1917, Basarabia şi-a declarat independenţa faţă de Rusia, iar cu această independenţă, la 27 martie 1918, Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, a decis unirea Basarabiei cu Regatul României.
Cu ajutorul întăririlor, reorganizării şi intrării în război de partea Antantei a Statelor Unite, armatele din Balcani sparg frontul bulgar în septembrie 1918 şi înaintează spre Sofia, iar pe 16 septembrie la Salonic este semnat actul de capitulare al Bulgariei.
CENTENARUL MARII UNIRI. Înfrângerea Puterilor Centrale
Victoria Antantei începea să se contureze pe toate fronturile. La 10 noiembrie 1918, România reintră în război, dar care a doua zi încetează odată cu semnarea armistiţiului de la Compiegne din 11 noiembrie 1918.
CENTENARUL MARII UNIRI. Înfrângerea militară a Puterilor Centrale aduce cu sine şi destrămarea imperiilor, iar în ceea ce priveşte România, destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi eliberarea Transilvaniei de hegemonia acestuia. Împăratul Carol al austro-ungarilor doreşte transformarea monarhiei într-un stat federal, dar era prea târziu, iar singura salvare ar mai fi venit de la vechii inamici şi de la decizia învingătorilor. Lucrurile nu au stat aşa, pentru că popoarele din imperiu au luat-o înaintea diplomaţiei şi a deciziilor politice şi şi-au hotărât singure destinul.
Arcul de Triumf, deschis pentru vizitatori
Contextul din perioada imediat anterioară Marii Uniri este evidenţiat de multe personalităţi ale vremii. Spre exemplu, scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea spunea: ,,Noi n-am intrat în haosul acestui măcel pentru cuceriri, ci pentru desrobiri. Noi nu vrem ce nu este al nostru, ci vrem unirea cu fraţii noştri din Ardeal, din Banat şi din Bucovina. Noi nu croim cu sabia o patrie nouă, ci ne-o întregim”.
CENTENARUL MARII UNIRI. De ce nu a intrat România în război?
„Motivul care determină România să intre în război este satisfacerea aspiraţiilor ei naţionale”
Cauza României împotriva Austro-Ungariei a fost susţinută şi înţeleasă şi de opinia publică din Europa. Cotidianul Britanic ”The Evening Star” susţinea: „Motivul care determină România să intre în război este satisfacerea aspiraţiilor ei naţionale. România are o ambiţie de mult cultivată de a încorpora provincii locuite de români (Transilvania şi Banatul, n.a.) şi, în acelaşi timp, să elibereze pe românii ce sunt acum sub dominaţia austriacă”. Şi ziarul rusesc ”Novoie Vremia” preciza că „trei milioane de români trăiesc în Transilvania sub puterea habsburgilor, fiind supuşi deznaţionalizării”, ajungând la concluzia că „salvarea neamului românesc de distrugerea naţională constituie tocmai scopul direct al intrării României în rândurile aliaţilor europeni”.
Astfel, la 13 noiembrie, Consiliul Naţional din Bucovina îşi asumă conducerea noului stat, iar Iancu Flondor devine şef al guvernului, iar la 28 noiembrie, la Cernăuţi, congresul, format din 100 de persoane, votează ”Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Deputaţii români (74), germani (7), polonezi (6) au votat pentru, iar cei 13 deputaţi ucraineni s-au retras din sală înainte de supunerea la vot.
CENTENARUL MARII UNIRI. Anterior, în 12 octombrie, la Oradea, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptase ceea ce s-a numit Declaraţia de autodeterminare, scrisă de Vasile Goldiş: „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi". La 6 zile distanţă, Declaraţia era citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, iar la Viena, Iuliu Maniu aduna 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară cu care porneşte spre Transilvania. Acest regiment va avea un rol cheie de apărare al Adunării.
La sfârşitul lunii octombrie, Maniu se află la o reuniune a ofiţerilor români din armata austro-ungară, la restaurantul Dreher Park din Schonbrunn. Ocazia a dus la întemeierea Comitetului Naţional al românilor din Transilvania, unde Maniu a ocupat funcţia de preşedinte. Apoi a urmat crearea Senatului Central. Soldaţii şi ofiţerii români erau subordonaţi superiorilor militari români şi jurau credinţa steagului tricolor.
CENTENARUL MARII UNIRI. Iuliu Maniu i-a cerut generalului Stoger-Steiner, ministrul de Război austriac, transferul comenzii regimentelor româneşti către Sfatul Militar român, iar generalul Ion Boeriu a fost desemnat comandant al trupelor române.
Reşedinţa Comitetului a fost stabilită chiar în clădirea Ministerului de Război al Austriei, iar pe sediul acestei cazărmi a fost arborat tricolorul.
Înfiinţat pe 3 noiembrie 1918, din membri ai Partidului Social Democrat şi ai Partidului Naţional Român, Consiliul Naţional Român Central (CNRC) preia controlul Transilvaniei, pe fondul dezorganizării administraţiei austro-ungare, cu sediul la Arad, după ce a fost câteva zile stabilit la Budapesta.
Aceasta este şi perioada menţionată anterior unde România reintră în război, ce se remarca prin trecerea Carpaţilor a doua oară, reprezentând aceeaşi manifestare a dorinţei de întregire a ţării.
CENTENARUL MARII UNIRI. Negocierile între români şi unguri, fără rezultat
CENTENARUL MARII UNIRI. Abia la data de 10 noiembrie, CNRC comunica Ungariei decizia de preluare a guvernării Transilvaniei, iar a doua zi, împăratul Carol I Habsburg abdică. Sarcina de negocieri avea să-i revină lui Iászi Oszkar, ministrul naţionalităţilor maghiare. Întâlnirile dintre acesta şi Iuliu Maniu trebuiau să rezolve relaţiile dintre cele două naţiuni. Iászi Oszkar dorea realizarea unei confederaţii transilvănene, dar Maniu susţinea că vrea despărţirea totală a Transilvaniei de Ungaria.
K. Iohannis, discurs de Centenar: Marile izbânzi nu vin dacă avem scopuri meschine, personale
Negocierile, purtate la Arad între 13-15 noiembrie, nu au avut niciun rezultat. Tot în ziua de 13 noiembrie, guvernul ungar semnează armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d'Esperey. Astfel, este stabilită o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa în autoritatea conducerii de la Budapesta oraşe precum Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiunile istorice Banat (care a fost încredinţată sârbilor), Crişana şi Maramureş.
Din acest motiv, Consiliul Naţional a publicat la 18 noiembrie manifestul „Către popoarele lumii„ - în ediţie trilingvă (română, engleză şi franceză), inspirat din Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii, care convoca la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria. Urmau să fie aleşi prin vot universal 600 de deputaţi şi 628 de reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale care urmau să voteze unirea tuturor teritoriilor locuite de aceştia cu Regatul României
CENTENARUL MARII UNIRI. Cum s-a înfăptuit Marea Unire
Cei 1228 de delegaţi s-au reunit în Cazinoul din Alba Iulia, iar în oraş s-au adunat circa 100.000 de oameni care aşteptau hotărârile. În Marea Adunare de la Alba Iulia, organizată la 1 decembrie 1918, erau prezente toate categoriile sociale şi membrii celor două biserici.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, dar pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii. „Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
CENTENARUL MARII UNIRI. La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, în 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
CENTENARUL MARII UNIRI. Organizarea Adunării, o miză colosală
Organizarea Unirii la Alba Iulia nu se putea realiza fără ajutorul României. Printre eşecurile negocierilor cu maghiarii şi convacarea Adunării, au avut discuţii cu autorităţile române, pe atunci încă stabilite la Iaşi. Primul ministru liberal Ionel Brătianu a pus condiţiile, în 1916, ca România să intre în război numai dacă obţine unirea cu Transilvania. Era esenţial totuşi ca argumentele pentru Marea Unire să nu fie numai militare, ci şi democratice.
CENTENARUL MARII UNIRI. De aceea, a fost nevoie de Adunarea de la Alba Iulia, pentru a arăta că întreaga populaţie îşi doreşte întregirea ţării.
Între autorităţile române aflate la Iaşi şi liderii români din Transilvania au existat contacte înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia deoarece, potrivit lui Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii Alba-Iulia, se dorea ca Armata Română să nu înainteze în Transilvania până când nu avea loc actul plebiscitar. Era foarte important pentru conferinţa de pace ce avea să urmeze războiului (Conferinţa de Pace de la Paris din 1919 - 1920), să se demonstreze că „Transilvania s-a unit cu România şi nu a fost o ocupaţie militară” (în argumentarea acestei afirmaţii, delegaţia română de la Paris avea să prezinte şi fotografiile făcute de Samuilă Mârza la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918).
Aspectele acestea au fost transmise de către Ionel Brătianu liderilor din Ardeal prin mai mulţi mesageri, chiar şi printr-un zbor Bacău-Blaj, denumit şi „zborul Unirii” cu un avion în care se aflau piloţii Victor Precup şi Vasile Niculescu. Blajul a fost ales pe considerentul că acolo era cel mai puternic centru al românismului şi exista şi o zonă destul de bună pentru a putea ateriza, în zona Câmpiei Libertăţii.
CENTENARUL MARII UNIRI. Totodată, o altă delegaţie care se întorcea de la Iaşi menţiona nevoia urgentă de operaţiuni militare cerute Armatei Române. Situaţiile din sudul Ucrainei şi Maramureş se puteau deteriora din cauza pagubelor făcute de trupele bolşevice. Armata Română trebuia să intervină la vestul teritoriului pentru a restabili ordinea, astfel că nu putea sta un timp mai îndelungat la sud de Mureş pentru desfăşurarea Adunării.
CENTENARUL MARII UNIRI. „Era un haos, dar un haos ţinut sub control”
Performanţa logistică a Adunării este cu atât mai semnificativă cu cât Transilvania trecea prin dezintegrarea administrativă, odată cu ruperea de Imperiul Austro-Ungar. Potrivit lui Gabriel Rustoiu, era „un haos, dar un haos ţinut sub control pentru că existau gărzi naţionale atât româneşti, cât şi maghiare”. Totodată, existau românii care conduceau Comitetul Reunit al Gărzilor Române şi Maghiare, în contextul vidului de putere generat de destrămarea Imperiul Austro-Ungar.
CENTENARUL MARII UNIRI. Realizarea Adunării de la Alba Iulia într-un timp atât de scurt a avut ramificaţii sociale (şi nu numai) extrem de importante care merită luate în considerare şi astăzi, în contextul actual. Un oraş ca Alba Iulia, având pe atunci o populaţie de doar 10.000 de locuitori, a primit în adăpost 100.000 de oameni, care s-au deplasat pe o vreme vitregă de început de iarnă, cu mijloacele de atunci, pe distanţe de sute de kilometri. Pe drum (vorbim despre o ţară care mai putea fi considerată în război) au fost hrăniţi, găzduiţi şi informaţi. Ce se poate spune după 100 de ani este că, cel puţin, România a început bine.
Adunarea de la Alba Iulia poate fi rezumată şi altfel, printr-un fragment al declaraţiei lui Iuliu Maniu: „Noi, onorată Adunare Naţională, privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale un triumf al libertăţii omeneşti. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor (...) Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe care le-am vărsat noi atâtea veacuri şi nu voim să sugem puterea nimănui, aşa a cum a fost suptă a noastră veacuri de-a rândul. Rog onorata Adunare Naţională să primească proiectul nostru de Rezoluţie, pentru a întemeia pentru vecie România unitară şi mare şi de a se înstăpâni pentru totdeauna adevărată democraţie şi deplină dreptate socială”.
CENTENARUL MARII UNIRI. „A fost cu adevărat o triumfătoare reintrare în capitala noastră”
CENTENARUL MARII UNIRI. Seria de lucruri bune a continuat. Tot pe 1 decembrie, Regina Maria şi Regele Ferdinand s-au întors la Bucureşti, după doi ani de exil la Iaşi. „Parcă îmi venea ameţeală când îmi dădeam seama de mărinimia soartei. (…) Apoi, deodată, s-a hotărât ziua de 1 Decembrie pentru intrarea noastră în Bucureşti”, scria Regina Maria în „Povestea vieţii mele”. Prin ochii Reginei vedem şi situaţia dificilă a României de dinainte de 1 decembrie şi semnificaţia care nu poate fi supraestimată pentru această dată: „Doi ani, dar ce ani! (...) Şi în timpul acestor doi ani, ce muncă, ce strădanie; o sfâşietoare înşirare de nenorociri, o situaţie de un tragic aproape fantastic şi cu sorocul împotriva noastră. (...) Pot să numesc aceşti doi ani chiar binecuvântaţi, căci m-au apropiat de tot, de inima poporului meu, m-au învăţat să nu mă dau în lături de la nici o strădanie, să nu mă tem de nimic, să înving orice slăbiciune şi să fiu gata zi şi noapte, la orice eveniment. Acum s-a sfârşit visul cel rău şi lung, iar visul României Mari s-a întruchipat aievea (...)! Nando (Regele Ferdinand n.r.) se întoarce ca dezrobitorul care a înfăptuit unirea poporului său. Jertfa de sine pe care a făcut-o a fost răsplătită. Numele lui e binecuvântat de toţi, mari şi mici. Minunate cu adevărat sunt căile Domnului, mari şi înfricoşătoare! (…)”
CENTENARUL MARII UNIRI. Regina Maria descrie şi reintrarea în Capitală: „a fost cu adevărat o triumfătoare reintrare în capitala noastră. Oraşul înnebunise de tot. Aveai impresia că până şi casele şi pietrele drumului strigau urale împreună cu mulţimea. Peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre, pe acoperişuri, la felinare, şi steguleţe în mâna fiecărui copil. Era o simfonie ameţitoare de roşu, galben şi albastru. (...) Ne întoarserăm biruitori în ciuda nenorocirii şi a umilinţei, iar visul de veacuri al României era acum împlinit”.
CENTENARUL MARII UNIRI. Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
CENTENARUL MARII UNIRI. În 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia) şi a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între Japonia şi Uniunea Sovietică din 1925, scrie Mediafax.
CENTENARUL MARII UNIRI. Parada militară
CENTENARUL MARII UNIRI. De Ziua Națională, la 1 Decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri este marcat la București printr-o paradă ce se dorește spectaculoasă, o defilare pentru care sunt mobilizați 4.000 de militari și care aduce câteva premiere. Demonstraţia, care începe sâmbătă la ora 10:00.
După-amiază, o altă paradă are loc la Alba Iulia, orașul Marii Uniri.
Ambiția este de a reuni 100.000 de oameni, ca în urmă cu 100 de ani.
Parada reprezintă principalul punct de atracţie al manifestărilor organizate de 1 Decembrie, dovadă fiind numărul foarte mare de persoane care asistă în fiecare an.
Parada de 1 Decembrie 2018 este una cu totul excepțională, pe măsura măreției evenimentului: Centenarul Marii Uniri de la 1918. Zeci de avioane și elicoptere vor zbura deasupra capitalei. Soldaţi români și străini, tancuri și mașini de luptă vor trece pe sub Arcul de Triumf. Dintre cei peste 4.000 de soldaţi care vor defila, 500 sunt din ţările aliate sau partenere cu România.
CENTENARUL MARII UNIRI. Cei aproximativ 500 de militarii străini vor fi din Albania, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia și Ucraina.
La parada militară de Ziua Naţională a României va participa şi Royal Marines Band, orchestra reprezentativă a Marinei britanice, care susţine în ţara noastră mai multe concerte în cadrul colaborării militare româno-britanice în Anul Centenarului.
Începând cu ora 8:00, va avea loc o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.
CENTENARUL MARII UNIRI. 21 de salve de tun
Pe timpul ceremoniilor vor fi executate 21 de salve de artilerie.
Avioanele vor trece pe deasupra Arcului de Triumf chiar în deschiderea paradei, o premieră pentru defilarea de 1 decembrie. Aeronavele de luptă F-16, elicoptere IAR PUMA, dar şi avioane de transport C-27 SPARTAN şi C-130 HERCULES vor zbura de Ziua Naţională.
La sol, vor defila 4.000 de militari. Unul dintre cele mai aşteptate momente va fi trecerea noilor transportoare Piranha 5.
CENTENARUL MARII UNIRI. O altă premieră va fi prezenţa unui sistem de rachete Patriot. Este adus din Germania şi va fi coordonat de militari americani. Abia de anul viitor vor începe să ajungă la noi în ţară cele patru sisteme de rachete pe care România le-a cumpărat.
„Să nu uităm, este Ziua Naţională a României, dar o singură dată sărbătorim Centenarul. Mâine (sâmbătă) va fi ceva cu adevărat deosebit”, a declarat noul ministru al apărării, Gabriel Leș. „Lucrurile eu zic că sunt perfecte. Atunci când lucrurile sunt frumoase, sunt perfecte”, a spus el.
CENTENARUL MARII UNIRI. Militarii promit o paradă spectaculoasă, mai ales că vineri s-au pregătit la repetițiile pentru paradă încă de la ora 4:00 dimineaţa. Chiar dacă termometrele arătau temperaturi sub 0 grade, s-au atrenat pentru ca totul să fie fără greşeală.
Alături de soldaţi vor defila şi 600 de poliţişti, jandarmi şi pompieri care vor trece pe sub Arcul de Triumf cu 60 de autospeciale. Românii vor fi acompaniaţi şi de 500 de militari din 20 de ţări.
CENTENARUL MARII UNIRI. Câți români sunt așteptați la defilarea de 1 Decembrie
CENTENARUL MARII UNIRI. 550.000 de români vor sărbători în stradă de Ziua Naţională. Este estimarea Ministerului Afacerilor Interne, care spune că sunt anunţate de 1 Decembrie 450 de manifestări publice în toată ţara. Cei mai mulţi oameni sunt aşteptaţi la parada de la Alba Iulia: peste 100.000, în schimb, la Bucureşti, 30.000 de români vor veni să vadă parada de sub Arcul de Triumf - estimează autorităţile. Ca totul să se desfăşoare în bune condiţii, aproape 30.000 de poliţişti, jandarmi şi pompieri se vor afla la datorie. Poliţiştii de la Rutieră vor fluidiza traficul spre rute ocolitoare, iar ceilalţi sunt pregătiţi să intervenă în caz de nevoie.
CENTENARUL MARII UNIRI. Ce trebuie să știe spectatorii
Este foarte frig anul acesta de 1 Decembrie, de aceea prima măsură de precauție pe care trebuie să și-o ia spectatorii este să se îmbrace adecvat, scrie Digi24.
MApN transmite că, pentru buna desfăşurare a Paradei Militare Naţionale, Brigada Rutieră Bucureşti va dispune măsuri pentru asigurarea fluenţei în trafic şi informarea conducătorilor auto asupra restricţiilor rutiere pe arterele care converg către Piaţa Arcul de Triumf.
CENTENARUL MARII UNIRI. Totodată, oficialii MApN atrag atenţia că folosirea dronelor în spaţiul aerian unde se desfăşoară manifestările dedicate Zilei Naţionale este interzisă.
Organizatorii evenimentelor de Ziua Naţională a României recomandă publicului spectator să vină la ceremonii, pe cât posibil, fără bagaje voluminoase.
De asemenea, decolările şi aterizările pe Aeroportul Henri Coandă sunt amânate, sâmbătă, pe durata desfãsurării exerciţiilor aviatice de Ziua Naţională, în intervalul 09:45-10:45. Pasagerii sunt sfătuiţi să vină normal la aeroport, celelalte operaţiuni derulându-se normal.
CENTENARUL MARII UNIRI. Parada de la Alba Iulia
CENTENARUL MARII UNIRI. Aproape 100.000 de români sunt aşteptaţi la parada militară de la Alba Iulia.
În jur de 2.000 de militari - de la MApN, MAI şi SRI, cărora li se adaugă şi un detaşament polonez, şi aproximativ 200 de mijloace tehnice, inclusiv elicoptere şi avioane MIG 21 şi F-16, vor lua parte la ceremonia militară care va avea loc în 1 Decembrie la Alba Iulia.
Sâmbătă, de Ziua Naţională, ceremoniile militare de la Alba Iulia încep la ora 15:00, cu depunere de coroane şi jerbe de flori la monumentul "Regelui Ferdinand Întregitorul”.
CENTENARUL MARII UNIRI. La 15:10 are loc ceremonia de inaugurare a Monumentului "Marii Uniri”, iar la 15.30 se va desfăşura ceremonia militară cu trupe, în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918. Vor defila 23 de detaşamente, cu aproximativ 1.600 de persoane din MApN, MAI, Ministerul Justiţiei (Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi Serviciul Român de Informaţii.
Tehnica şi echipamentele de luptă vor fi prezentate de 18 detaşamente de defilare pe roţi cu aproximativ 150 de mijloace tehnice, respectiv transportoare amfibii blindate, instalaţii aruncătoare de proiectile reactive, diferite complexe de artilerie antiaeriană, inclusiv autopropulsată, complexe de rachete antiaeriene, sisteme de rachete sol-aer, autospeciale de geniu, tunuri şi aruncătoare de diferite calibre, sisteme de comunicaţii şi informatică, tehnică de luptă ale forţelor pentru operaţii speciale, radare mobile etc.
CENTENARUL MARII UNIRI. Vor fi prezentate publicului şi 23 de aeronave militare (elicoptere IAR-330 Puma, avioane C-27J Spartan, IAR-99 Şoim, F-16 Fighting Falcon).
În blocul de ceremonie se vor regăsi şi formaţiuni pe jos şi îmbarcate ale armatei poloneze.
Organizatorii anunţă că, pe timpul defilării trupelor, vor fi executate 21 de salve de artilerie.
CENTENARUL MARII UNIRI. Alte evenimente la Alba Iulia
CENTENARUL MARII UNIRI. În 1 Decembrie, programul oficial al autorităţilor locale de la Alba Iulia începe la ora 07.00, cu serviciul religios la Catedrala Ortodoxă a Încoronării.
La ora 08.00 va avea loc Marşul Unirii, pornind din zona Gării, iar la ora 10.30 se va da citire "Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia", în Sala Unirii.
La ora 11.30 începe dezvelirea plăcilor omagiale - Sala Unirii, evenimentul fiind urmat, de la ora 12.00, de reconstituirea Marii Adunării Naţionale, care include parada portului popular.
Sfinţirea Monumentului Unirii, finalizat recent, va avea loc de la ora 12.30.
CENTENARUL MARII UNIRI. De la 13.30, pe scena din Piaţa Cetăţii vor urca artişti de muzică populară, între care Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba, Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Ioan Bocşa, Sava Negrean Brudaşcu, Floarea Calotă, Alexandru Pugna şi Traian Jurchela.
De la ora 15.00 va avea loc inaugurarea Podul Unirii şi Monumentului Marii Uniri, în Parcul Unirii, iar de la 16.30 vor avea loc, pe mai multe scene amplasate în Cetatea Alba Iulia, concerte de muzică populară cu zeci de artişti locali şi din ţară.
După-amiaza va avea loc un eveniment gastronomic, urmând să fie distribuite gratuit participanţilor în jur de 36.000 de porţii de mămăligă cu brânză şi friptură.
Spectacolul de artificii va începe la ora 21.00, în Piaţa Cetăţii, iar programul se încheie la miezul nopţii cu un recital de nai şi orgă la Podul Unirii.
