VIDEO. Legile Justiţiei au trecut de Cameră, pe repede-înainte. Dezbateri cu scandal în plen

 

Cele trei legi ale justiţiei au trecut marţi de votul deputaţilor, după ce anterior, comisia Iordache a terminat de corectat legile, punându-le în acord cu observaţiile CCR. În şedinţa de marţi, comisia a finalizat Legea 303, adică legea statutului magistraţilor. Astfel, aleşii au redefinit eroarea judiciară a magistraţilor, astfel încât, există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea "drepturilor absolute ale persoanei". Tot marţi au terminat de pus în acord şi legea 317, organizarea CSM. Luni, comisia a parcurs legea 304, a organizării judiciare, şi l-a scos pe preşedinte din procedura de numire şi revocare a şefilor ICCJ. Toate modificările au fost făcute la propunerea PSD-ALDE. După votul din Cameră, cele trei legi merg la Senat. Pe de altă parte, există posibilitatea ca Opoziţia să conteste la CCR modul în care cele trei legi au fost aprobate.



Într-o şedinţă de două ore, marcată de protestul USR din plen, deputaţii au votat cele trei legi ale justiţiei. Astfel, Legea 317 de organizare a CSM a trecut  cu 189 de voturi "pentru" şi 101 "împotrivă". A fost votată şi legea 303,  Legea statutului magistraţilor, cu 190 "pentru", 98 "impotrivă", 2 abtineri. Stelian Ion, deputat USR şi membru în comisia Iordache, a spus că această lege este cea mai păcătoasă dintre cele trei. Primul vot s-a dat pentru Legea 304, a organizării judiciare. 183 "pentru", 91 "impotriva", 1 abtinere. 

În plen, dezbaterile au fost aprinse. Marton Arpad l-a criticat pe Stelian Ion, care a contestat de la tribună,  modul în care se votează: "Colegul nostru Stelian are o calitate din a induce în eroare oamenii care nu cunosc legislaţia", a spus Arpad. Totodată, Raluca Turcan a anunţat, de la tribună, că PNL va sesiza la CCR "modalitatea" in care au trecut aceste legi.

Dincolo de schimbul de replici, protestul USR din plen a atras atenţia. Deputaţii s-au îmbracat cu tricouri pe spatele cărora care scria "#FaraPenali" şi s-au asezat cu spatele la plen, la prezidiu.

 

 

Astfel, în doar două zile, comisia a dat vot pe toate cele trei legi, după ce luni a trecut de votul final legea 304. Legea 303 a fost votată, cu 13 voturi pentru, şi 7 "împotrivă". Totodată, s-a dat vot final şi pe legea 317, după ce au revenit la lege pentru a adopta articolul restant, 74, privind procedura prin care Inspectia Judiciara face verificarile erorii judiciare pentru actiunea in regres.

Cele mai importante modificări

În cele ce urmează, sun prezentate cele mai importante modificări făcute le cele trei legi.

1. Inspecţia Judiciară verifică eroarea judiciară

Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”. În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres.

Practic, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.

După articolul 74, se introduce un nou articol, art. 741 cu următorul cuprins (Corelare cu modificarea art. 96 din Legea 303/2004):

(1) La sesizarea Ministerului Finanțelor Publice, în cazurile și termenele prevăzute de art. 96 din Legea 303/2004, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență. 

2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Durata maxima a verificarilor nu poate depăși 120 de zile.

(3) Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcție de calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care, în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele în funcție de calitatea persoanelor verificate.

(4) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului și procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.

(5) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator administrat, Inspectia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.

(6) Verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează și în situația în care persoanele verificate nu mai ocupă funcția de judecător sau procuror.

(7) Raportul se comunică Ministerului Finanțelor Publice și judecătorului sau procurorului vizat.

(8) Raportul prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef."

Comisia s-a întors la legea 317, întrucât mai aveau de parcurs un articol. 

Legile Justiţiei, pe înţelesul tuturor. Ce s-a schimbat, după ce legile au fost puse în acord cu CCR

2. Eroarea judiciară a magistraţilor, redefinită

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Iată care sunt modificările: Art. 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt in funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiției acestora de la art. 99

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozițiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

( 8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.

3. Informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară, de interes public

Membrii comisiei paralmentare pentru modificarea legilor justiţiei au decis, marţi, că informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperare instituţională devin informaţii de interes public, după schimburi de replici între putere şi opoziţie.

“Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice şi cele judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din  legea 544/2001, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat”, se arată în textul alineatului 7 al articolului 7 din  Legea 303/2004.

În şedinţa comisiei de luni, membrii comisiei au votat în unanimitate, la propunerea PNL, o altă modificare a alineatului 7 al articolului 7 din  Legea 303/2004, stabilind că „informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, constitutie informaţie de interes public la care accesul este liber garantat în măsura în care nu contravin prevederilor din alte legi speciale.”

Ce s-a votat luni

În şedinţa de luni, cea mai importantă decizie a fost scoaterea preşedintelui din procedura de numire a şefilor ICCJ, care vor fi numiţi de CSM. Schimbarea vine după ce în decizia Curtii 45/2018, judecătorii au subliniat că competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii-
 
4. Şefii ICCJ, numiţi de CSM. Preşedintele, scos din procedură

Iată care era propunerea PSD care a fost şi votată: "Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în amendament. 

Cum era articolul, înainte să fie trimis la CCR: şefii ICCJ, numiţi de preşedinte

În forma trimisă la promulgare, articolul stipula că şefii ICCJ sunt numiţi de preşedintele României. Iată forma:

„(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani". Totodată, preşedintele a fost scos şi din procedura de revocare a şefului ICCJ: "Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinților și președinților de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător".

5. Interdicţii pentru judecători şi procurori. Nu pot avea alte funcţii publice 

Totodată, a fost votat un amendament PSD, la alineat 1, articol 5, privind regimul incompatibilităţilor:

Alineatul (1) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)   Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia:

a) funcțiilor didactice din învăţământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare;

b) funcțiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii și Şcolii Naţionale de Grefieri;

c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia, cu excepția funcțiilor de ministru și orice altă funcție de demnitate publică numită. 

6. Preşedintele nu poate refuza numirea în funcţie a magistraţilor simpli

Spre final, a mai fost adoptat un articol care stipulează clar că presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functie a stagiarilor (in forma dinainte de controlul de Constitutionalitate pur si simplu se scotea din lege articolul care prevedea ca presedintele poate refuza o singura data numirea acestora) si nici a celor care au ocupat diferite functii juridice si se intorc in sistem.

Art. 31 alin 3: Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari.

Art. 33 alin 11. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor prevăzuți la alin. (1).

7. Comisiile de control, eliminate din verificarea magistraţilor

Totodată, au fost eliminate comisiile de control ale SRI si SIE din procedura de verificare a declaratiilor pe proprie raspundere ale magistratilor privind colaborarea cu serviciile de informatii, ramanand doar in atributia CSAT sa faca aceasta verificare.

(5) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin.(2) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. (5^1) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, precum și judecătorului sau procurorului vizat

 


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?