Cea mai mare bătaie de joc după Colectiv

De notat ca, vineri seara, in timpul unui interviu la B1, Busoi s-a prezentat ca fiind unul din candidatii partidului, o nuanta importanta si o noutate, avand in vedere ca nimeni nu stie sa existe vreun contracandidat. Potrivit surselor HotNews.ro, candidatul la primaria Capitalei nu va fi luat in discutie la sedinta de luni, dar va avea loc in feburarie o masuratoare decisiva. Daca Busoi va sta tot sub zece procente, va fi schimbat.

Rareori mi-a fost dat sa vad un politician mai putin carismatic, mai netalentat si insipid, sustinut cu atata indarjire impotriva tuturor evidentelor. Cred ca la acest capitol se poate compara linistit cu Elena Udrea. Si Busoi, la fel ca Udrea la vremea ei, se bucura de sustinerea neconditionata si de neinteles a sefului statului si de proptele la varful Sistemului, desi nimic nu-i recomanda. Vorbesc cu destui liberali rusinati ca partidul lor defileaza cu un candidat atat de slab si vulnerabil. Nu stiu cata legenda si cata realitate gasim in implicarea sefului SRI, dar toti liberalii cu care vorbesc sustin ca a fost impus de Eduard Helvig. Aici ma vad obligat, in contul onestitatii, sa spun ce stiu: Helvig neaga ca ar fi implicat, dar cert este ca in partid cam toata lumea este convinsa de contrariul.

Apoi, nu se prea intelege din ce motiv liberalii insista cu un candidat care reuseste performanta de a sta zile in sir prin studiourile televiziunilor si de a trece neobservat. Am avut ocazia sa schimbam cateva cuvinte. Nu mai indoiesc de inteligenta, ambitia si determinarea acestui tanar politician. Cred, de asemenea, ca este, ca individ, mult peste media colegilor de partid. Ca politician este, insa, un dezastru, n-a dovedit nici mari capacitate administrative, iar marele sau proiect pentru Bucuresti se rezuma la constructia celui mai mare spital din Europa de Est. Pe langa toate aceste probleme de fond, Busoi afiseaza o bogatie cu prea multe semne de intrebare, in spatele figurii sale inocente se vad umbrele baronului Duicu si ale finilor abonati la despagubirile acordate de ANRP, iar cand deschide gura scuipa un munte de platitudini asezonate cu prostii. Exista toate motivele sa avem dubii serioase asupra integritatii sale.

Desigur, liberalii au toata libertatea de a continua sfidarea pana in februarie, de a incerca marea cu degetul, poate-poate candidatul lor cu aripi de plumb va decola in sondaje si se va ridica peste ametitorul prag de 10%. Si, la ce le va folosi? Ce sens are negarea realitatii? In caz ca exista un dram de adevar in legenda impunerii lui din afara partidului, cu ce-l ajuta pe Helvig unul ca Busoi? Bun, au fost colegi de partid, ii leaga o amicitie de cand erau colegi in Parlamentul European, dar justifica toate astea siluirea liberalilor in a accepta in cel mai important oras din Romania o candidatura artificiala?

Si n-ar fi, totusi, singura aberatie dupa tragedia de la Colectiv. Nici nu stiu cine poarta o vina mai mare: partidele sau masa alegatorilor din Bucuresti? Cum e posibil sa-i gasim, sus, in sondaje, pe unii ca Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu, Calin Popescu Tariceanu si Victor Ponta. Aici vorbim de sansele lor intr-o eventuala cursa pentru primaria Capitalei, nu de masuratori la nivel de tara. Alti oameni de bine din sistem s-au gandit ca n-ar fi rau sa-l incerce putin si pe Adrian Thiess, fostul sef de campanie al lui Sorin Oprescu. Cat a fost primar, a prabusit Capitala sub greutatea coruptiei si incompetentei din mandatul sau? Nu-i de mirare ca, intr-un astfel de desert electoral, Traian Basescu se joaca de-a candidatura (in ce priveste alternativa la vechile partide, incepand cu Nicusor Dan si alte tentative de coagulare, de tipul M10 vom discuta intr-un text separat).

Mai multe pe HotNews.ro.