Pentru a înfrânge calculele faraonului, asupra Egiptului au fost trimise 10 urgii (calamități) groaznice, conform Torah și Vechiului Testament, care într-un târziu l-au determinat pe faraon să accepte eliberarea și plecarea sclavilor iudei.
Sânge. Se spune că Aaron a lovit cu toiagul sau în apele Nilului și acestea s-au transformat în sânge, împreună cu apele din canalele de irigații, din bălțile și lacurile din Egipt, apele devenind nepotabile pentru toți egiptenii. Cercetătorii de azi ne spun că înroșirea apelor Nilului poate să fie rezultatul unei infestări cu alge roșii. Acest fenomen este cunoscut drept „mareea rosie" atunci când se produce în apele marilor și oceanelor, însă algele roșii sunt prezente și în ecosisteme de apa dulce. Astfel de infestări cu alge afectează peștii și alte animale care trăiesc în ape pentru că algele conțin o toxină care se acumulează în crustaceele care se hrănesc cu alge și apoi otrăvește viețuitoarele care se hrănesc cu crustacee.
Broaște. După ce l-a avertizat pe Faraon, Aaron a întins mâna peste ape și tot pământul Egiptului a fost acoperit de broaște, care au intrat în casele oamenilor și au ajuns până și în palatul faraonului și în patul acestuia. Invazia de broaște poate fi corelată cu infestarea apelor cu alge care ar fi putut să-i oblige pe amfibieni să-și părăsească mediul natural de viață.
Tăunii. Conform unui studiu publicat în 1996 în revistă Caduceus, care încearcă să explice pedepsele biblice că pe niște probleme epidemiologice provocate de modificări ale climei, cercetătorii J.S. Marr și C.D. Malloy susțin ce cea de-a patra calamitate reprezintă o invazie de muște, așa cum este mușca de grajd (Stomoxys calcitrans). Mușcăturile acestor muște ar fi dus la epidemia de bube și furunculi.
Ciuma vitelor. Cercetătorii cred că pesta bovină este produsă de un virus din aceeași familie cu virusurile care provoacă jigodia canină și rujeolă. Animalele infectate fac febră ridicată, diaree și le apăr ulcerații în gură și în fosele nazale. Această boală și-ar avea originile în Asia și ar fi ajuns în Egipt, în urmă cu 5.000 de ani, pe rutele de negoț ale acelor vremuri.
Lăcustele. Cea de-a opta urgie a venit sub formă unor uriașe roiuri de lăcuste care au devastat toată vegetația rămasă. Ce cred cercetătorii? Erupția vulcanului Santorini ar fi putut produce condiții favorabile pentru proliferarea lăcustelor, conform lui Siro Trevisanato, un specialist canadian în biologie moleculară și autorul cărții „The Plagues of Egypt: Archaeology, History and Science Look at the Bible”. „Caderile de cenușă au provocat anomalii meteorologice în Egipt, adică un regim mai ridicat al precipitațiilor, un nivel mai ridicat al umidității. Iar aceste condiții favorizează roirea lacustelor”, a explicat Trevisanato.
Întunericul. Această urgie pogorâtă asupra Egiptului s-ar fi putut datora, cred specialiștii, unei „eclipse solare sau a unor nori de cenușă vulcanica”. Este posibil că această calamitate să descrie o eclipsă de Soare produsă pe 5 martie 1223 i.Hr., conform unui expert ucrainean în paleoastronomie. O altă posibilă cauza este legată tot de erupția vulcanului Santorini din urmă cu 3500 de ani. Acest vulcan, aflat la 800 de kilometri de Egipt, a erupt iar nori de cenușă ar fi putut ajunge deasupra Egiptului, blocând Soarele. Mai multe în Revista Magazin.
