Oficial BNR: salariile se pot mări micșorând numărul de salariați

 
BNR
BNR

Un guvern de tehnocrați își poate permite și măsuri mai dure, cum ar fi reducerea numărului de bugetari, pentru păstrarea deficitului structural în limite rezonabile, spun oficialii BNR.

România își poate permite un deficit bugetar mai mare decât MTO (obiectivul pe termen mediu -n.r.), însă doar pentru un an, și cu condiția ca depășirea să fie limitată la un procent, maxim două, a declarat marți directorul Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României, Eugen Rădulescu.

Eugen Rădulescu a precizat că, în cazul în care toate măsurile anunțate vor fi acceptate, Guvernul trebuie să echilibreze cheltuielile, pentru că acestea nu pot să sară peste un deficit optim.

Pe de altă parte, Eugen Rădulescu este de părere că salariile se pot mări și micșorând numărul de salariați, iar actualul Guvern, fiind unul de tehnocrați, își poate permite acest lucru, având în vedere că nu participă la alegeri.

"Nivelul stabilit prin MTO (1% din PIB — n.r.) este nivelul care ne asigură în același timp menținerea datoriei publice într-un palier suportabil raportat la PIB, scăderea în timp a acesteia ca pondere în PIB pentru a o face finanțabilă pe termen lung și un deficit care să nu sugrume creșterea economică. Nivelul pe care l-am calculat de deficit public acceptabil pe termen mediu este cel numit MTO, pe termen mediu.

Dacă se întâmplă un an să nu fie așa, nu este o catastrofă, dar să nu fie depășit acest nivel cu 6—7 procente. Dacă este depășit cu un procent, unu și jumătate, două, nu se întâmplă nicio catastrofă", a explicat Rădulescu în cadrul unei conferințe de specialitate.

În opinia sa, un deficit de bugetar de 3% din PIB ar fi suportabil, având în vedere rezervele aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice. "Să nu uităm că avem, în momentul de față, o datorie publică brută undeva pe la 40%, dar datoria publică netă, din care scădem fondul acela, buffer-ul, pe care îl are la dispoziție Ministerul Finanțelor și care este de 4 — 5% din PIB, ne-ar acoperi pentru un an, fără probleme, un deficit mai mare, dar pentru un an, nu pentru trei, nici pentru cinci!", a mai spus reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, dacă anul viitor se ajunge la un deficit de 3,5% din PIB, riscul este ca România să se împrumute mult mai scump decât o face în prezent. "Noi dacă intrăm într-un deficit de 3,5% să spunem, anul viitor, cu siguranță nu ne vom mai împrumuta la costurile la care ne împrumutăm astăzi, ci duble dacă nu triple. Și atunci vom ajunge în situația în care creșterea deficitului nu se va duce decât în plăți de dobânzi", a precizat Rădulescu.

La rândul său, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, susține că angajamentul noului Guvern este important, având în vedere că este decis să fie foarte grijuliu cu cheltuielile. "Comisia Europeană spune că putem să ducem deficitul până la 3% din PIB. Dar 3% este nivelul maxim. Pentru România, a atinge 3% este nivelul de pericol, pentru că de acolo, oricând poți să te duci la 4% la 5% pentru dacă ai dat drumul la cheltuieli. Așa că trebuie să ne întoarcem la acest deficit strâns", a explicat Vasilescu.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?