A fost ucenic al Sfântului Pahomie cel Mare. S-a născut în ținutul din Tebaida de Sus și, la vârsta de paisprezece ani, s-a retras la o mănăstire de monahi. Auzind însă de Sfântul Pahomie s-a dus la Tebaida pentru a-i fi ucenic.
După Sfântul Teodor a venit în mănăstire și mama sa, și un frate, Pafnutie. Mama Sfântului Teodor a venit pentru a-și vedea fiul care plecase de acasă, familia sa fiind foarte înstărită, fără voia părinților. A adus cu ea și scrisori din partea episcopilor prin care i se cerea Sfântului Pahomie să-i dea pe fiul ei.
Deci, venind ea aici a fost primită în casa de oaspeți din mănăstirea fecioarelor, în care se afla sora Sfântului Pahomie, și înștiințându-se că fiul său nu voiește nicidecum, nu numai să se întoarcă acasă, dar nici s-o vadă, nu s-a mai întors nici ea acasă, ci a viețuit în călugărie în mănăstirea de fecioare, pentru că socotea în sine: "De va voi Dumnezeu, voi vedea pe fiul meu între sfinții părinți și îmi voi dobândi sufletul pentru dânsul". (Viețile Sfinților)
Când a împlinit 25 de ani, Sfântul Teodor a fost ales, de dascălul său, ca însoțitor în drumurile, pe care acesta le făcea la mănăstirile puse sub ascultarea sa. A fost hirotonit preot la vârsta de treizeci de ani.
La moartea Sfântului Pahomie, Sfântul Teodor a fost ales stareț al tuturor mănăstirilor înființate de Sfântului Pahomie, reușind să aducă pacea acolo unde începuseră să apară dezbinări.
