Guvernul social-democrat din România s-a confruntat miercuri seară cu manifestații de o rară amploare în întreaga țară unde sute de mii de persoane au denunțat decizia sa de a relaxa legislația anticorupție, inițiativă criticată, de asemenea, în străinătate, transmit AFP, EFE și Reuters.
Potrivit EFE, care citează TVR, vreo 100.000 persoane au înfruntat temperaturile negative în Piața Victoriei din capitală, în fața sediului guvernului, strigând, printre altele, "Hoții!", "Rușine!", "Demisia!". A fost cea mai masivă manifestație din București din ultimii 25 de ani, după revenirea la democrație, adaugă AFP, iar Reuters apreciază că numărul participanților a fost între 130.000 și 150.000.
Protestatarii au ieșit în număr mare și în orașele din provincie, la Cluj-Napoca (25.000, potrivit unui corespondent al AFP), Timișoara (vest, circa 15.000), Sibiu (centru, aproximativ 20.000), precum și în alte vreo 55 localități de dimensiuni mai mici, notează Reuters.
Majoritatea protestatarilor sunt tineri, mai scrie EFE, care subliniază că manifestațiile s-au desfășurat pașnic.
Adoptarea neașteptată, marți seară, a unei ordonanțe de urgență ce ar feri oamenii politici de unele puneri sub acuzare a determinat ieșirea în stradă, în miezul nopții, a mii de români, la o lună de la instalarea guvernului Sorin Grindeanu.
Executivul, tăcut de marți seară, susține că dorește să descongestioneze închisorile și să se pună în conformitate cu Curtea Constituțională care a invalidat în 2016 aproximativ 60 de articole din Codul Penal, potrivit AFP.
Partidul Social Democrat (PSD) se confruntă cu o nouă criză politică după ce a fost nevoit să părăsească puterea la sfârșitul lui 2015 sub presiunea străzii în urma unui dramatic incendiu izbucnit în clubul de noapte Colectiv din București.
"Era timpul ca oamenii să se trezească și să înceteze să mai accepte atâtea abuzuri", a declarat pentru AFP Daniela Crânguș (31 de ani), specialistă în informatică, participantă la mitingul din capitală. Bianca, altă tânără în vârstă de vreo 30 de ani, a acuzat "pași înapoi" în domeniul luptei împotriva corupției.
Aceeași temere a fost exprimată de mai multe cancelarii occidentale. Demers inedit, ambasadele Statelor Unite, Canadei, Germaniei, Franței, Olandei și Belgiei au dat publicității miercuri o declarație comună în care își exprimă "profunda îngrijorare" după adoptarea, sub nasul parlamentului, a acestei ordonanțe care "subminează" progresele în lupta împotriva corupției și, potrivit Reuters, subminează reputația internațională a României și poziția sa în cadrul UE și NATO.
Justiția română s-a arătat împotriva acestei revizuiri, în timp ce Comisia Europeană și-a exprimat "marea sa îngrijorare". Opoziția de centru-dreapta a anunțat că va depune o moțiune de cenzură, adaugă EFE.
În această țară săracă din UE, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut în ultimii ani condamnarea a numeroși parlamentari și oameni de afaceri, lansând investigații în toate zonele și atrăgându-și critici pentru puterea sa presupusă excesivă.
Rândurile PSD, aproape constant la putere după căderea comunismului, au fost deosebit de lovite de aceste anchete, subliniază AFP, potrivit Agerpres.
La legislativele din decembrie, după un an de guvernare tehnocrată, acest partid, care se bucură de o solidă bază electorală în mediul rural și urban mic, a semnat revenirea în forță în parlament și demarat o coabitare tensionată cu președintele de centru-dreapta Klaus Iohannis.
Tensiunea a sporit după ce guvernul a prezentat proiectele sale legislative de revizuire a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în urmă cu aproape zece zile, declanșând primele manifestații. Klaus Iohannis a apreciat ordonanțele ca fiind "inacceptabile", un "scandal" și se bazează pe Curtea Constituțională pentru invalidarea lor.
Textul reduce pedepsele pentru mai multe infracțiuni și face ca abuzul de putere, un capăt de acuzare frecvent, pasibil de pedepse cu închisoarea numai dacă provoacă un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei (44.000 de euro).
Ordonanța ar urma să îi permită în special liderului PSD, Liviu Dragnea, să scape de principalul capăt de acuzare vizându-l într-un proces care s-a deschis marți pentru două angajări fictive în perioada 2006-2013, scrie Reuters. Liviu Dragnea își dorea postul de premier, dar a fost nevoit să renunțe din cauza unei condamnări la doi de ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.
Pe de altă parte, guvernul a mai supus parlamentului un proiect de grațiere vizând aproape 2.500 de deținuți care cu pedepse de până la cinci ani de închisoare, de care ar putea beneficia oameni politic deja condamnați.
Inițiative care nu au "nimic secret, ilegal sau imoral", a replicat ministrul justiției, Florin Iordache, într-un mesaj postat miercuri pe contul său de Facebook, mai scrie AFP.
