Preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring, a declarat joi, înainte de începerea şedinţei Consiliului General al Capitalei, că prin proiectul de rectificare bugetară aflat pe ordinea de zi se ating trei recorduri: nouă rectificări bugetare în tot atâtea luni, un procent de realizare a investiţiilor de doar 18% şi o subvenţie record pentru RADET.
"Avem trei recorduri: este a noua rectificare bugetară în tot atâtea luni. În al doilea rând, în ce priveşte execuţia bugetară: bugetul a crescut cu peste 200 de milioane, este cel mai mare buget al ultimelor două mandate şi jumătate, dar în oglindă, de fapt, procentul de realizare a investiţiilor este de 18%. Un alt record. O astfel de execuţie bugetară pe investiţii eu nu ţin minte să mai fi avut înainte. Acest lucru dovedeşte în primul rând incompetenţă, în al doilea rând derivă totală şi lipsă de eficienţă a aparatului Primăriei. Să nu uităm că anul trecut salariile angajaţilor au crescut cu până la 30%, unele chiar mai mult de atât, deci nu se reflectă această creştere salarială şi într-o gestiune mai bună a banului public", a spus consilierul municipal.
Ea a adăugat că un alt record îl reprezintă subvenţia pentru RADET, potrivit Agerpres.
"RADET primeşte în 2018 peste 800 de milioane de lei. Numai în această rectificare primeşte peste 300 de milioane de lei. Aceşti bani se duc 30% din ei în pământ - pentru că astea sunt pierderile reţelelor RADET - şi nu se duc în reparaţii şi retehnologizare", a mai spus ea.
Wring a opinat de asemenea că din punct de vedere al execuţiei bugetare "lucrurile merg din rău în mai rău", în condiţiile în care procentul de realizare a investiţiilor este de 18%.
"Pentru ca Primăria să poată să ajungă la 100% execuţie pe buget în ceea ce priveşte investiţia, dezvoltarea, ar trebui să cheltuie începând cu 1 octombrie cam 600 de milioane de lei lunar. (...) Se taie de la tot ce înseamnă investiţie: Ciurel, Pantelimon şi alte proiecte de infrastructură. Se taie din bani, iar banii sunt cel mai uşor de cheltuit la Creart. Probabil şi la alte instituţii de cultură. Avem o Primărie care este, aşa, ca o navă de mare tonaj în derivă şi care a început să ia şi apă. Avem cel mai mare buget din istoria primăriei şi noi nu reuşim să îl cheltuim pe nimic ultil. Îl dăm în subvenţii pentru benzină, astfel încât să creştem şi mai mult traficul", a adăugat ea.
Primăria Capitalei a informat joi că rectificarea bugetară disponibilizează o parte din sumele prevăzute pentru anumite proiecte, dar care nu pot fi cheltuite până la sfârşitul anului, banii fiind redistribuiţi pentru plata compensaţiei la transportul în comun şi finanţarea subvenţiei la apă caldă şi căldură.
"Se disponibilizează o parte din sumele previzionate la începutul anului bugetar pentru anumite proiecte, sume care, din motive obiective, nu vor mai putea fi cheltuite până la sfârşitul anului. Aceste disponibilizări de credite au fost redistribuite, în principal, pentru plata, până la sfârşitului anului, a obligaţiilor Municipiului Bucureşti în ceea priveşte: plata compensaţiei la transportul în comun în valoare de 200 milioane de lei; finanţarea subvenţiei la apă caldă şi căldură, precum şi plata în avans a gazelor naturale pentru iarnă 2018-2019, în valoare de 351 de milioane lei; plata parţială a achiziţiei imobilului-teren 'Parc Verdi', în valoare de 52 de milioane de lei; finanţarea granturilor pentru unităţile de învăţământ, în valoare de 32,8 milioane lei", se arată într-un comunicat transmis de PMB.
Totodată, conform raportului de specialitate, Administraţia Străzilor a propus diminuarea alocaţiilor de la bugetul local cu 153,7 milioane lei, iar Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane cu 670.000 de lei. Direcţia Generală de Asistenţă Socială a propus diminuarea bugetului prevăzut cu 41,5 milioane lei, cu modificări la cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi lista obiectivelor de investiţii. Totodată, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale a propus diminuarea bugetului cu 47,8 milioane lei, cu modificări la cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi la investiţii, atât în bugetul propriu, cât şi în bugetele unor spitale.
