Coşmarurile intră în această categorie. Este vorba de vise care sunt aşa de înfricoşătoare încât persoana care le are se va trezi brusc, foarte speriată. Spre deosebire de coşmaruri, un simplu vis urât nu provoacă trezirea.
La adulţi, coşmarurile apar de obicei în caz de stres, boală sau stres post-traumatic, scrie Descopera.ro.
Crizele de teroare nocturnă apar la copii în jurul vârstei de 3-6 ani şi dispar de la sine în adolescenţă. În timpul unei crize, copilul plânge şi ţipă şi ţine ochii deschişi. Poate face gesturi ciudate şi spune lucruri de neînţeles, iar când se va trezi nu-şi va aduce aminte nimic.
Spre deosebire de coşmaruri, care apar în faza de somn REM, teroarea nocturnă se declanşează în etapele trei sau patru de somn. Un episod poate dura între un minut şi 20 de minute şi este însoţit de transpiraţie, creşterea pulsului şi a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, copilul se va trezi dimineaţă odihnit şi cu o stare psihică bună.
Cercetătorii care au început să studieze serios somnul începând cu anii 1970 au identificat până acum peste 100 de tulburări diferite de somn. Pe lângă insomnii, care se manifestă prin dificultatea de a adormi şi de a dormi fără treziri dese, cele mai importante categorii de afecţiuni sunt hipersomnia şi parasomania.
Narcolepsia, numită şi „boala somnului” este o formă de hipersomnie, caracterizată printr-o durată excesivă de somn în timpul zilei şi uneori prin adormirea bruscă, pentru scurte perioade de timp.
În timpul acestor crize, bolnavii trec direct din starea de veghe în etapa de somn REM, sărind astfel celelalte etape care sunt parcurse de creier în mod normal. Un rol important în această boală îl au orexinele, o clasă de neuropeptide produse de neuronii din hipotalamus.
Uneori, narcolepsia este însoţită de un fenomen care îi poate speria pe cei care asistă la aceste crize. Bolnavul va resimţi o slăbiciune musculară bruscă, uneori aşa de gravă încât persoana se prăbuşeşte paralizată la pământ. Acestă criză se numeşte atac de cataplexie şi este declanşată deseori de emoţii puternice (bucurie, furie, excitaţie sexuală).
Alte simptome grave ale narcolepsiei sunt paralizia în somn şi halucinaţiile. Paralizia în somn apare atunci când bolnavul nu se poate mişca şi nici nu poate vorbi un timp. Criza apare de obicei în timpul procesului de trezire sau de adormire şi poate fi înfricoşătoare, mai ales dacă persoana afectată nu ştie ce i se întâmplă.