Deși grupul Partidului Popular European (PPE) a susținut planul prezentat de președintele CE, Jean-Claude Juncker, care face parte din această familie politică, membrii români ai grupului s-au raliat poziției anunțate de președintele României, Klaus Iohannis. Astfel, ei s-au pronunțat, la 9 septembrie, contra cotelor obligatorii de migranți prevăzute în amendamente la raportul elaborat de europarlamentarul german Ska Keller, din grupul Verzi/Alianța Liberală Europeană, după cum a declarat Adina Vălean marți, la Bruxelles, în cursul unei întâlniri cu jurnaliști români. Ea a menționat că excepție au făcut independenții Monica Macovei și Cristian Dan Preda, precum și Siegfried Mureșan, de la Partidul Mișcarea Populară.
ALDE: "România are capacitarea de a gestiona numărul de migranți avansat de CE"
La polul opus, europarlamentarii Renate Weber și Mircea Diaconu, din grupul Alianța Liberalilor și democraților pentru Europa (ALDE), sunt de părere că România are capacitarea de a gestiona numărul de migranți avansat de CE și, nu mai puțin important, trebuie să respecte principiul solidarității, care stă la baza UE. Din aceste motive, au explicat ei, au votat în favoarea cotelor obligatorii.
Renate Weber a afirmat că, în această privință, ea a fost consecventă cu pozițiile pe care s-a situat anterior, în perioada în care a combătut temerile sau reținerile în legătură cu românii plecați în căutarea unui loc de muncă în alte state ale UE.
Violenţe la graniţa cu Serbia. Ungaria foloseşte tunuri cu apă pentru a împrăştia migranții - VIDEO
Iar Mircea Diaconu a făcut recurs la istorie, reamintind câteva ocazii în care românii au ajutat grupuri mari de populații care își părăsiseră țara de origine în condiții dramatice și astfel și-au putut clădi o nouă viață pe pământ românesc. 'România trebuie să înțeleagă că acesta este un moment delicat', în care trebuie să 'fim deschiși', dar și o oportunitate de a negocia unele dosare de interes, a spus el.
Europarlamentarul independent a dat ca exemple în acest sens dosare cum ar fi aderarea României la Spațiul Schengen și 'problema țigănească', pe care UE trebuie convinsă să o accepte ca pe o chestiune europeană și nu românească.
Ioan Mircea Pașcu (S&D): "Abținerea la votul pentru respectivele amendamente ar fi fost cea mai bună variantă"
Pe de altă parte, europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu, din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din PE, a fost de părere că abținerea la votul pentru respectivele amendamente ar fi fost cea mai bună variantă, având în vedere complexitatea problemei.
Aflându-se la conducerea ședinței plenare cu acea ocazie, el nu a votat însă. Colegii săi români din acest grup politic nu au avut o linie comună de vot.
Relocarea — în baza unor cote voluntare sau obligatorii — se va aplica doar în cazul persoanelor îndreptățite să ceară azil politic, nu și pentru cei care migrează din rațiuni economice, în căutarea unei vieți mai bune, au menționat europarlamentarii participanți la dialogul organizat la Bruxelles.
Ungaria, primul pas spre construirea gardului de la granița cu România. Inginerii sunt pe teren
Având în vedere acest lucru, se impune trierea cât mai rapidă și riguroasă a tuturor celor care au intrat ilegal în ultima perioadă pe teritoriul UE și a celor care vor solicita pe viitor dreptul de azil în spațiul comunitar.
Deși se confruntă cu această gravă criză, Europa nu intenționează să facă rabat de la valorile susținute cu tărie decenii la rând și, prin urmare, va continua să acorde sprijin celor care fug din țările lor pentru a-și salva viața amenințată de război sau diverse persecuții, au fost de părere europaralamentarii români.
Ei nu exclud cu totul scenarii mai sumbre, implicând reașezări geopolitice majore pe harta lumii, dar au speranța că, la fel ca și în cazul unor crize precedente, Uniunea Europeană va găsi resursele necesare pentru a acționa, a se adapta și depăși actuala etapă dificilă.
