Pe lângă mici modificări - autostrada de la Bacău la Pașcani, transformată în Drum expres, Inelul de autostradă a Capitalei făcut pe partea de nord, inițial ca "half-profile", și extinderea la trei benzi pe sens a autostrăzii București-Pitești, documentul aduce o informație crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi și drumurile expres din plan, și altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate și a lipsei de reforma, abia dacă se va reuși terminarea autostrăzii Sibiu-Pitești și a celor câteva autostrăzi deja incepute, informează HotNews.ro.
Concret, în varianta finală, după discuțiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legată de un aspect crucial și împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii:
- Un scenariu pesimist, în care România va face mai puține proiecte, bazându-se doar pe banii europeni și cofinanțările naționale;
- Un scenariu optimist în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente.
Conditia - cheie pentru acest ultim scenariu este ca oficialii Comisiei Europene să aprobe, în cazul României, o așa numită clauză de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani, începând cu 2017. De precizat că cele două scenarii, cu sau fără clauza de reformă structurală, afectează, în principal, componenta rutieră, componenta pe care se pune cel mai mare accent în Master Plan, cel puțin pe următorii cinci ani, precizează HotNews.ro.
Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operațională din 2017, așa cum doresc oficialii români de la Transporturi, "clauza de reformă structurală" presupune reforme majore în sistem, care să aibă efecte bugetare pozitive directe pe termen lung și care trebuie puse în aplicare, pe deplin. Totul, însă, într-un cadru financiar bine stabilit și fără creșteri nesustenabile de deficit, precum cele preconizate odată cu adoptarea Noului Cod Fiscal și a măsurilor de tăiere a taxelor și crestere a salariilor.
În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România, începând cu anul 2017, țara noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa opt miliarde de euro, care să completeze fondurile europene și bugetare la dispoziție pentru infrastructura rutieră, până în 2020.
Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare și împrumuturi externe, România ar urma să deruleze, în următorii cinci ani, 18 proiecte de infrastructură rutieră prin Fondul de Coeziune (FC) și alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR).
În acest scenariu optimist, în care României i-ar fi aprobată clauza de reformă structurală și derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea următoarelor proiecte:
- Autostrăzi: Sibiu - Pitesti, Comarnic - Brasov, Sibiu - Brasov, Tg Neamt - Pascani - Iasi, Nadaselu - Suplacu de Barcau (Bors si Oradea), Pitesti-Craiova și A0 (Inelul Bucureștiului) la nivel "half-profile";
- Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani, legatura A3 - Aeroportul Henri Coanda;
- Finalizarea tuturor autostrăzilor și drumurilor începute în prezent, dar întârziate și neterminate la termen;
- Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, sapte variante de ocolire si drumul expres Constanta - Tulcea - Braila, la pachet cu podul peste Dunare.
În varianta pesimistă, scenariul în care clauza de reformă structurală nu va fi acceptată, România se va baza doar pe banii proprii și fondurile nerambursabile, aferente perioadei 2014-2020.
Mai exact, privind autostrăzile, în următorii cinci ani ar urma să fie finalizat ce s-a început, în trecut, și nu s-a terminat încă (Lugoj-Deva, Sebeș - Turda, C. Turzii - Târgu Mureș) și se va face doar autostrada Sibiu - Pitești, ca proiect nou. La asta se mai adaugă și drumul expres Ploiești-Buzău-Bacău și centura sud a Capitalei. Chiar și așa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indică un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit.
