CCR, lovitură pentru Dragnea. Care sunt articolele neconstituţionale din Codul de Procedură Penală

Lovitură pentru Liviu Dragnea și la CCR! Curtea a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală, care i-ar fi permis să conteste sentința primită în anul 2016. Vorbim despre dosarul Referendumului din 2012, cel pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. 



În total, CCR a constatat că nu mai puțin de 66 de articole nu respectă Constituţia. Iată ce vizează articolele care sunt neconstituţionale şi care se întorc în Parlament:

- înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”

-nulitatea probelor obținute nelegal

-dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată

-imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare

- împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală

- introducerea unui nou temei de anulare a sentințelor definitive: nesemnarea sentinței definitive de către unul dintre judecătorii participanți la decizie

-prevederea ca modificările aduse se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de anchetă: ”dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată”.

Curtea Constituţională a României a admis parţial, vineri, sesizările transmise de Instanţa supremă, PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea legii privind organizarea judiciară, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. 

Pe 10 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

"Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală" se arată în sesizarea trimisă de Klaus Iohannis lui Valer Dorneanu.

Potrivit sursei citate, "formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului modifică aspecte neregăsite în forma iniţiatorului precum: condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale (art. I pct. 11), condiţiile de stingere a acţiunii penale (art. I pct. 12), condiţiile de continuare a procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului (art. I pct. 13), dispoziţii referitoare la renunţarea la pretenţiile civile (art. I pct. 15), rezolvarea acţiunii civile în procesul penal (art. I pct. 16), eliminarea dispoziţiilor referitoare la judecătorul de cameră preliminară, competenţa instanţelor (art. I pct. 19 - 24), condiţiile pentru încheierea actelor pentru unele organe de constatare (art. I pct. 29), procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării procurorului (art. I pct. 36), drepturile persoanei vătămate (art. I pct. 40), drepturile inculpatului (art. I pct. 82), modalitatea de apreciere a probelor (art. I pct. 52), condiţiile de consemnare a declaraţiilor (art. I pct. 55), dispoziţii referitoare la martori (art. I pct. 60, 63, 64), dispoziţii referitoare la metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. I pct. 68, 69, 72, 74, 77, 78, 80, 81, 83), dispoziţii referitoare la conservarea datelor informatice (art. I pct. 88), dispoziţii referitoare la percheziţia domiciliară (art. I pct. 92, 93), condiţiile percheziţiei corporale (art. I pct. 98), dispoziţii referitoare la efectuarea expertizei (art. I pct. 104, 108), dispoziţii referitoare la invocarea nulităţilor relative (art. I pct. 183), dispoziţii privind rechizitoriul (art. I pct. 208, 209), dispoziţii referitoare la plângerea împotriva actelor procurorului (art. I pct. 216), dispoziţii privind participarea inculpatului la judecată şi drepturile acestuia (art. I pct. 226), etc.".

Prin urmare, susţine şeful statului, modificările realizate în cadrul procedurii derulate în cele două Camere ale Parlamentului diferă semnificativ de voinţa politică a autorilor propunerii legislative, motiv pentru care prin raportare la scopul iniţial al legii, a fost încălcat principiul bicameralismului.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Confuzie sau manipulare ?
13 Oct 12:09
Vai ce neclar articol,nici de propaganda hastgiana nu e bun!Ce invocati ,este din gandirea preseditelui sau a CCR ?Ca in inceput ,mentiona'i ca CCR a gasit neconstitu'ionale dou[ su trei expresii,nu articole si nici chiar rglematri aiurea.Vom vede in motivarea deciziei,dar pana atunci ,un pic de curaj civic si decenta nu strica !
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?