Persoanele interceptate în dosare și care nu primesc nicio calitate la finalul cercetărilor ar trebui să poată contesta măsurile de supraveghere tehnice dispuse de judecătorul de drepturi și libertăți, potrivit unei decizii a Curții Constituțională a României, au declarat surse judiciare, potrivit Agerpres.
Potrivit acestora, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate formulată de DNA cu privire la dispozițiile articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că decizia judecătorului de drepturi și libertăți asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu poate fi contestată.
Persoanele interceptate în dosare și care nu primesc nicio calitate la finalul cercetărilor ar trebui să poată contesta măsurile de supraveghere tehnice dispuse de judecătorul de drepturi și libertăți, potrivit unei decizii a Curții Constituțională a României, au declarat surse judiciare.
Astfel, magistrații Curții Constituționale au întors însă solicitarea și au acceptat-o, dar nu pentru procurori ci pentru cel vizat de mandatul solicitat de DNA, potrivit Realitatea TV.
Judecătorii sunt de părere că decizia ar trebui să poată fi contestată de persoanele care nu sunt trimise în judecată în respectivele cazuri, au adăugat sursele citate.
Soluția pronunțată de judecători este una de principiu, au mai spus sursele, explicând că persoana care a fost interceptată și la finalul cercetărilor nu primește nicio calitate, nu a fost trimisă în judecată, trebuie să aibă dreptul la o contestație la instanță împotriva măsurilor de supraveghere.
DNA a cerut judecătorilor Curții Constituționale să se pronunțe pe constituționalitatea dispozițiilor articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că "încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac".
