CCR respinge iar sesizarea lui Iohannis pe modificările aduse Legii privind organizarea judiciară

CCR discută sesizarea lui Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară
CCR discută sesizarea lui Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară

Curtea Constitutionala a respins, joi, ultima sesizare a presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.



Legea a fost respinsa trei ori de Parlament in forma trimisa de seful statului la reexaminare si a fost contestata la CCR atat de catre Klaus Iohannis, cat si de PNL si USR, sesizarile acestora fiind respinse.

In ultima sesizare la CCR, trimisa in 28 iunie, dupa ce Senatul, in calitate de for decizional, a respins cererea sa de reexaminare, Klaus Iohannis invoca CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare de catre Parlament.

Pe 28 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ a fost transmis de Parlament preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 22 iunie.

"În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie", argumentează Iohannis, care detaliază o serie de motive.

Unul dintre acestea este că, în aplicarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituţie, la data de 15 iunie, a formulat o cerere de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Motivele de reexaminare, structurate în 19 puncte şi dezvoltate pe 27 de pagini, vizau atât aspecte ce ţin de necesitatea reglementării ori de modul în care dispoziţiile nou introduse se integrează în sistemul normativ, cât şi respectarea normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Sursa: agerpres.ro

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?