”Ca să fiu cinstit, eu nu îmi fac griji pentru firmele austriece, deoarece ştiu ce firme sunt aici. Sunt unele mari, cum ar fi OMV, Estern Bank. Ar putea să îşi facă bagajele să plece, dar nu îmi fac griji pentru ele. Îmi fac griji pentru mediul economic din România. Anumite modalităţi de stabilire a preţurilor afectează preţurile la consumator. Ar trebui să fie util ca cei care se gândesc să se gândească nu doar la măsuri care sună bine, iar la finalul zilei oamenii să nu-şi mai permită lucruri pentru că au crescut preţuri. România a avut creştere economică 4%. Dificultăţi pentru oamenii mici pot să apară”, a spus cancelarul Sebastian Kurz.
Întrebat dacă există firme care doresc să își ”facă bagajele și să plece”, cancelarul Austriei a subliniat că acestea pot decide acest lucru, deoarece nu sunt legate de activitatea din România.
”Nu sunt firme cărora guvernul să le spună ce să facă. Sunt firme libere care sunt pe piața liberă și care decid personal. Firmele acestea nu sunt legate de activitatea într-o anumită țară”, a spus Kurz.
Klaua Iohannis a reluat la rândul său criticile pentru ordonanța fiscală care ar putea fi adoptată de guvern chiar vineri.
"Astfel de măsuri au un impact negativ în economie. Nu a existat pregătire trasparentă. Nu a existat un dialog cu mediul de afaceri. Atractivitatea este în creştere sau în scade în funcţie de siguranţa mediului economic. Este important pentru economia românească să fim atractivi. Ori, dacă la nivel de guvern apar de pe azi de mâine măsuri cu un impact profund în economie mulţi investitori vor sta să se gândeacă dacă să continue să investească aici. Este păcat (…) pentru că România este o locaţie economică cu potenţial mare. Dacă punem asta în pericol suntem pe calea greşită. Apelul meu a fost să se vină cu un pachet de măsuri care sunt explicabile şi care au un fundament solid", a declarat Klaus Iohannis.
Ce prevede ordonanța fiscală
Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.
Comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare.
Companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar vor trebui să vireze, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului 2018.
Proiectele europene urmează să fie în sarcina şi la decizia autorităţilor de management, acestea urmând a spune da sau nu pe contractele de atribuire.
Anul viitor urmează a se acorda creşteri salariale aşa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie.
Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.
