Acestea erau surori și au trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), în părțile Tesalonicului. Părinții lor erau închinători la idoli, dar ele își închinaseră viața pentru dragostea lui Hristos.
Deci, fiind prinse, cele trei surori au fost aduse înaintea dregătorului Sisinie. Au fost îndemnate să jertfească idolilor dar rămânând statornice în credința lor au fost întemnițate, lăsate un timp și aduse din nou la judecată. Fiind neînduplecate l-au înfuriat pe slujbașul imperial care a poruncit ca Agapia și Hionia să fie arse de vii.
Irina, cea mai tânără dintre ele, a fost amenințată cu aceeași moarte, dacă nu se leapădă de Hristos și nu jertfește idolilor. Dar nimic nu a putut să o înspăimânte. Când i s-a spus ca are să fie dusă într-o casă de desfrâu, ea a răspuns: "Sunt gata a îndura toate, pentru numele Dumnezeului meu. Că necurăția, care se face fără de voie, nu se socotește păcat la Dumnezeu, ci aduce cunună celui care nu o voiește".
Și a fost dusă de doi ostași spre casa de desfrâu, dar ajungând la un deal, din rânduiala dumnezeiască, cu o zi înaintea Sfintelor Paști, unul din ostași și-a încordat arcul și, săgetând-o, Sfânta Irina a fost omorâtă. Și așa și-a dat sfârșitul, numărându-se cu mucenicii.
sursa: agerpres.ro
