Este vorba de 500 de milioane lei din creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc, 600 de milioane de lei din creşterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 mld lei), precum şi 1,5 miliarde de lei de la operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022, prezentat de Ministerul Finanţelor odată cu proiectul de buget.
Respectivele companii distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casă şi conturi la bănci precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare, arată documentul.
Impactul taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit nu a fost inclus in proiecţia de venituri bugetare.
Războiul cu băncile a forțat Ministerul Finanțelor să anunțe că va recurge la rezerva de lichiditate (buffer) din Trezoreria Statului, care este menita sa asigure finanțarea tarii pentru cateva luni. Decizia a fost luata după ce Finanțele au încercat să împrumute fara succes de pe piata interna 400 de milioane de lei, luni, insa bancile au oferit doar circa 30% din suma, cu dobanzi mari.
Un alt efect al Ordonanței toxice se referă la explozia cursului valutar din ultimele trei săptămâni, euro atingând nu mai puțin de 11 maxime istorice.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) îi atrage atenția primarului Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, că OuG 114/2018 urmează să aibă consecințe dezastruoase pentru mediul de afaceri și pentru economia României.
Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OuG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susțin modernizarea economiei și calitatea vieții populației: sectorul energetic, sectorul telecomunicațiilor, sectorul financiar-bancar și piața de capital.
CDR subliniază că este posibil ca în urma OUG 114: accesul la finanțare să devină mai dificil în România; IMM-urile să fie afectate semnificativ; este posibilă o scădere a veniturilor și a consumului; cetățenii vor întâmpina dificultăți în accesarea creditului bancar; vor crește dezechilibrele macroeconomice; piața de capital va juca
un rol și mai mic în finanțarea economiei; leul se poate deprecia față de alte monede; statul riscă să plătească dobânzi mai mari pentru finanțarea deficitului.
