BOR, deschisă la discuţii pe tema impozitării veniturilor ei, dar împreună cu retrocedarea averilor

 

Biserica Ortodoxă Română (BOR) spune că este deschisă pentru o discuţie pe tema impozitării veniturilor ei dacă aceasta ar fi abordată împreună cu chestiunea retrocedării sau a compensării miilor de proprietăţi bisericeşti confiscate de statul român.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, dacă BOR şi-ar primi înapoi proprietăţile sau compensări pentru miile de clădiri şi de terenuri confiscate de statul român, atunci ar dispune de resursele necesare pentru a se întreţine şi pentru a-şi susţine opera social-filantropică, potrivit Mediafax. 

Până în prezent a fost retrocedată Bisericii Ortodoxe Române "numai o mică parte din proprietăţile sale confiscate de regimul comunist".

Pe de altă parte, proprietăţile şi veniturile bisericeşti sunt folosite pentru susţinerea multiplelor activităţi derulate de BOR în societatea românească, spune Patriarhia.

"Cele aproximativ 800 de instituţii şi programe socio-medicale şi educaţionale (cabinete medicale, cabinete de consultanţă, cămine şi centre pentru bătrâni, copii şi alte persoane defavorizate, grădiniţe etc.), pentru susţinerea cărora anul trecut (2014) eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit peste 87.000.000 lei, sunt susţinute în imensa lor majoritate tocmai din veniturile obţinute corect şi transparent de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române", se mai spune în comunicatul de presă.

Totodată, argumentează Patriarhia, statutul fiscal al cultelor din România este similar cu cel din majoritatea statelor Uniunii Europene în care acestea sunt susţinute pentru contribuţia lor la viaţa societăţii.

"O eventuală încetare a sprijinului statului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate, care, însă, între
timp au fost folosite pentru împroprietărirea succesivă a populaţiei sărace. În plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt în majoritate creştini ortodocşi", susţine Patriarhia.

Potrivit conducerii BOR, sprijinul de la bugetul de stat nu acoperă decât parţial cheltuielile cultelor.

Contribuţia pentru culte de la bugetul de stat "reprezintă doar 0,2% din bugetul de stat" şi este de aproximativ 10 ori mai mică decât bugetul pentru Educaţie (4,4 miliarde lei), spune Patriarhia.

În anul 2013 celor 18 culte recunoscute din România le-au fost alocate de la bugetul de stat 487,4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical şi 36,4 milioane lei - sprijin pentru construcţii, restaurări etc.

Dintre cei cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai BOR, sunt plătiţi integral de biserică peste 1.000, iar dintre cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali - aproape 1.500.

La aceste cheltuieli salariale ale unităţilor bisericeşti se adaugă şi cele pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare ale lăcaşurilor de cult şi ale clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat de servicii sociale acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase.

Contribuţiile financiare de la serviciile religioase susţin activitatea parohiilor, mai spune Patriarhia.

Potrivit BOR, sprijinul pentru culte de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit istoricului Constantin C. Giurăscu (Viaţa şi opera lui Cuza Vodă, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, pp. 148-149) în Ţara Românească mănăstirile neînchinate deţineau 16,55% din suprafaţa agricolă şi forestieră a ţării (mănăstirile închinate deţineau 11,14%), iar în Moldova mănăstirile neînchinate deţineau 12,16% din suprafaţa agricolă şi forestieră a ţării (mănăstirile închinate deţineau 10,17%).

În anul 1860, veniturile bisericii au fost încorporate direct în bugetele celor două provincii,. În consecinţă, statul şi-a luat responsabilitatea sprijinirii unităţilor de cult şi a personalului bisericesc. În anul 1863, a fost adoptată Legea clerului de mir şi a seminariilor care prevedea salarizarea preoţilor de la bugetul de stat, iar anul următor, prin Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale s-a prevăzut să se dea bisericilor un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială.

Aceste suprafeţe agricole asigurau însă venituri modeste, aşa cum reiese din analiza situaţiei cultelor din România reîntregită, făcută de Ministerul Cultelor în perioada interbelică, în care se preciza că se pot întreţine integral din mijloace proprii doar 2% dintre parohiile ortodoxe ardelene şi 3% dintre cele din Regat.

Aceste terenuri agricole şi forestiere, ca şi celelalte proprietăţi ale cultelor, au fost confiscate de regimul comunist din România, după anul 1948.

După 1990, Legea 18/1991 a fondului funciar a limitat suprafeţele care puteau fi retrocedate parohiilor la 5 ha, diferenţa de proprietate nefiind obţinută, în majoritatea cazurilor, nici până astăzi, după modificările legislative din anii 1997, 2000 şi 2005, mai spun reprezentanţii BOR.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?