"Suntem încântaţi că am finalizat achiziţionarea Formulei 1 şi că îl avem pe Chase ca nou director. Există o mare şansă de a face acest sport mai mare şi avem certitudinea că Chase va reuşi acest lucru. Îi mulţumim lui Bernie Ecclestone pentru ce a făcut în Formula 1", a declarat Greg Maffei, preşedinte Liberty Media Corporation.
Liberty Media a preluat drepturile comerciale ale Formulei 1 pentru opt miliarde de dolari şi caută un alt drum pentru Formula 1, fără Bernie.
Ecclestone e în sporturile cu motor de la sfârşitul anilor 40 şi în conducerea şi dezvoltarea F1 din 1974. De numele său se leagă mărirea Marelui Circ, dar şi decăderea acestuia, dacă vorbim în temeni de audienţe. Bernie a transformat un sport de nişă, la care participau câţiva entuziaşti, într-un eveniment global, care a atras sponsori, dintre cei mai strălucitori, investitori, dintre cei mai potenţi, politicieni şi capete încoronate, dintre cei mai puternici, constructori auto, dintre cei mai mari şi sute de milioane de fani. I-a dat faimă şi "glamour", a cucerit noi pieţe, dar a falimentat altele, a creat vedete cu poveşti de succes, le-a exploatat imaginea, a produs miliarde şi miliarde de dolari, mai întâi pentru el şi apoi pentru alţii.
Bernie Ecclestone s-a născut, la 28 octombrie 1930, în familia unui pescar din estul Marii Britanii, a cochetat cu cariere în motociclism şi curse auto, dar fără succes, apoi a fost managerul unor piloţi şi acţionarul unor echipe, dar adevărata sa lansare s-a produs după ce, în 1972, a achiziţionat team-ul Brabham, un nume important în Formula 1 a anilor 60. În 1974, Ecclestone s-a numărat printre fondatorii FOCA, asociaţia echipelor din F1. În 1978, britanicul a devenit şeful executiv al FOCA şi a început imediat "războiul" cu FISA, aripa FIA care se ocupa atunci de F1, pentru a primi dreptul de a negocia drepturile comericale ale competiţiei. Disputa a durat până în 1981 şi s-a încheiat cu victoria lui Ecclestone şi cu semnarea primului Acord Concorde, contract între FISA şi echipe (prin FOCA) ce oferea asociaţiei conduse de Bernie dreptul de a negocia drepturile TV, televiziunea fiind în opinia omului de afaceri calea potrivită spre câştiguri rapide.
Ecclestone a înfiinţat apoi Formula One Promotion and Administration (FOPA) şi a cedat în 1987 acesteia drepturile. În 1988, el s-a restras de la Brabham pentru a se concentra asupra viitorului F1. FOPA a devenit ulterior Formual One Management (FOM), iar banii se împărţeau între echipe, FIA şi ... buzunarul lui Bernie. Firmele care administrau drepturile comericale s-au înmulţit şi s-au transformat într-un grup, care a fost vândut de mai multe ori, dar de fiecare dată Ecclestone a rămas la conducerea afacerii. Până luni, când noii proprietari au decis să-l înlăture pe omul care a ridicat imperiul Formulei 1.
"Lăcomia" lui Ecclestone, dar şi crizele economice şi unele decizii guvernamentale, cum ar fi interzicerea publicităţii la tutun, au dus la migrarea Formulei 1 către pieţele în ascensiune din Asia. Au dispărut Mari Premii din Africa de Sud, Franţa, Portugalia, cel de la Imola, au apărut curse la Soci, Baku, Abu Dhabi, Shanghai, în Bahrain şi în Malaysia. Turcia s-a "iţit" pe harta F1, la fel Coreea de Sud şi India, Germania a avut probleme. Cuvântul de ordine a fost "banii", cât mai mult mulţi, iar când numărul lor nu a fost cel dorit de Bernie, contractele s-au rupt sau nu au fost prelungite.
Preţurile din ce în ce mai mari la bilete au îndepărtat spectatorii de circuite, iar "hegemoniile" instaurate de schimbări absurde de regulament tehnic, adoptate parcă pe "măsura" unor echipe, au dus la scăderea competiţiei şi la diminuarea drastică a audienţei. În 2013, Sebastian Vettel, pe atunci pilot la Red Bull, a câştigat 13 din 19 curse, nouă la rând. Rezultatul a fost o scădere de peste 50 de milioane de telespectatori, circa zece la sută faţă de anul anterior, când s-a luptat pentru titlul mondial cu Fernando Alonso (Ferrari) până în ultima etapă.
Cu toate acestea, sub conducerea lui Ecclestone, F1 a generat venituri de la 12 milioane de dolari la începutul anilor 90 până la 1,8 miliarde de dolari în 2014, bani proveniţi de la sponsori, televiziuni, organizatori de Mari Premii, turism şi merchandising.
Dar Ecclestone este o figură aparte şi prin controversele pe care le-a creat, în urma acţiunilor şi declaraţiilor sale, şi prin admiraţia sa făţişă pentru dictatori.
În 2005, Danica Patrick debuta în IndyCar Series şi devenea a patra femeie care concura în celebra cursă Indianapolis 500. Ea s-a clasat pe locul 4, cea mai înaltă poziţie pentru o femeie, după ce se aflase 19 tururi la conducere, şi îşi anunţa cariera prodigioasă care avea să urmeze. Bernie Ecclestone a fost surprins de performanţele ei. Întrebat despre Danika, cu ocazia MP al SUA din acel an, desfăşurat tot la Indianapolis, Ecclestone a răspuns:
"Ea a făcut o treabă bună, nu-i aşa? Super. Nu mă gândeam că e în stare să reuşească aşa ceva. Ştii, eu aveam una dintre ideile acestea frumoase, că toate femeile ar trebui să se îmbrace în alb, aşa cum sunt toate celelalte aparate de uz casnic."
În 2009, Ecleston a lăudat abilităţile lui Adolf Hitler de a rezolva lucrurile, stârnind un val de nemulţumire în comunităţile evreieşti. El şi-a cerut scuze, dar declaraţiile sale au rămas.
"În multe privinţe - şi presupun că e groaznic să spun asta - în afara faptului că Hitler s-a lăsat purtat de val şi convins să facă lucruri pe care nu ştiu dacă le dorea sau nu, el putea comanda foarte mulţi oameni, era capabil să rezolve lucruri. În cele din urmă a pierdut, aşa că nu a fost un foarte bun dictator pentru că fie avea toate lucrurile astea şi ştia ce se întâmplă şi insista, fie doar era purtat de val. Aşa că, în ambele situaţii, nu a fost un dictator", a spus Ecclestone.
El a subliniat că democraţia nu este benefică: "Democraţia nu a făcut prea mult bine multor ţări, inclusiv Marii Britanii".
Bernie Ecclestone consideră că Saddam Hussein era singurul care putea să ţină sub control Irakul. "Am făcut o mare greşeală când am susţinut ideea înlăturării lui Saddam Hussein. El era singurul care putea controla acea ţară. Intervenim în alte ţări şi nu avem nicio idee despre mentalitatea lor", a explicat Ecclestone.
În aprilie trecut, britanicul a participat la o conferinţă pe teme de publicitate şi şi-a exprimat părerea că Vladimir Putin ar trebui să conducă Europa.
Atunci, Ecclestone a anunţat că îl susţine pe candidatul la preşedinţia SUA Donald Trump şi că imigranţii nu au avut nicio contribuţie la dezvoltarea Marii Britanii.
Întrebat de Martin Sorrell, preşedinte non-executiv al F1, ai cărui bunici sunt ruşi, dacă imigranţii şi-au adus contribuţia la dezvoltarea Marii Britanii, Ecclestone a răspuns: "Nu".
Referindu-se la această afirmaţie, presa engleză a ţinut să-i reamintească lui Ecclestone că triplul campion mondial Lewis Hamilton are bunici din partea tatălui care s-au stabilit în Marea Britanie venind din Grenada.
După afacerea Spygate", scandalul de spionaj din 2007, în care McLaren a obţinut informaţii din cadrul Ferrari de la un fost angajat al scuderiei, echipa patronată de Ron Dennis a primit cea mai mare amendă din istorie, o sută de milioane de dolari. Dennis a susţinut tot timpul că nu a ştiut nimic de implicarea echipei sale în spionaj, ceea ce l-a făcut pe Ecclestone să-l ironizeze:
"Ron îmi este prieten, dar el era gravid în şase luni şi spunea că e virgin. Ştie că a scăpat ieftin."
În 2010, Ecclestone şi prietena lui pe atunci, Fabiana Flasi, au fost jefuiţi în timp ce se întorceau la locuinţa din Londra a omului de afaceri. Patru agresori i-au atacat pe cei doi şi le-au furat ceasuri şi bijuterii de 200.000 de lire sterline. Bernie s-a ales şi cu ochii învineţiţi, având nevoie de o scurtă perioadă de spitalizare. Printre lucrurile furate s-a numărat şi ceasul lui Ecclestone, un Hublot de mare valoare. El a transformat agresiunea în eveniment de marketing. A mers la compania elveţiană şi le-a propus conducătorilor acesteia un afiş publicitar care să-l înfăţişeze cu ochii vineţi şi să aibă mesajul "Iată ce fac oamenii pentru un Hublot".
Ecclestone a dorit să se implice şi în alte sporturi. În 2013, el a dezvăluit că, împreună-cu Ion Ţiriac şi cu Boris Becker, a vrut să preia, la începutul anilor 2000, circuitul masculin de tenis, actualul ATP. Ei doreau o revoluţie în acest sport, pentru a-l face mai atractiv televizării, dar proiectul a eşuat pentru că li s-au cerut prea mulţi bani.
"Am susţinut că acest sport trebuie să fie mai bine adaptat televizării. Noi am fi introdus un singur serviciu per punct şi o durată limitată de disputare a unei partide, astfel încât fiecare ar fi ştiut, în special companiile TV, cât durează un meci. După o oră, un fluier sau un clopoţel ar fi sunat şi, ca la fotbal, meciul ar fi fost încheiat. O altă idee a fost de a diviza o partidă în două sau trei părţi de, să spunem, 20 de minute fiecare. Recunosc, era radical, dar acest sport avea nevoie de aşa ceva, deşi tenisul s-a îmbunătăţit un pic de la discuţiile noastre. Ar fi trebuit să ne îndreptăm atenţia către circuitul feminin, ar fi fost mai ieftin", a povestit Ecclestone.
Cea mai gravă situaţie în care s-a aflat omul de afaceri britanic a fost cea în care a fost acuzat de corupţie. Gerhard Gribkowsky, fost ofiţer de risc al băncii BayernLB, a fost condamnat, în luna iunie 2012, la opt ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, abuz de încredere şi evaziune fiscală. Gribkowsky a afirmat că a primit 44 de milioane de dolari de la Ecclestone pentru a convinge banca să accepte vânzarea către CVC Partners a cotei deţinute din drepturile comerciale ale F1. Tranzacţia s-a făcut la o valoare subevaluată, banca germană estimând că a fost păgubită cu 400 de milioane de dolari.
Ecclestone a recunoscut că i-a dat bani lui Gribkowsky, dar nu ca mită, ci pentru că bancherul l-ar fi şantajat cu false dezvăluiri către fiscul britanic privind neplata unor taxe. Şeful F1 a fost nevoit să plătească autorităţilor germane suma de 100 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţii.
Scăpat ca prin urechile acului de închisoare, Ecclestone a oferit din nou o declaraţie "marcă înregistrată": "Am fost un pic idiot să le dau atâţia bani".
Suspendat pe perioada procesului, Bernie a revenit imediat în fruntea F1. "Asta îmi permite acum să fac ce ştiu cel mai bine, să conduc Formula 1. M-am retras din motive evidente, dar mă voi întoarce, pentru că totul a revenit la normal", a spus el.
Potrivit Forbes, Ecclestone ocupă locul 527 în topul mondial al miliardarilor pe anul 2016, cu o avere estimată la trei miliarde de dolari. El a fost de trei ori căsătorit, mai întâi cu Ivy, cu care are o fată, Deborah, apoi cu Slavica, născută la Rijeka, în fosta Iugoslavie, acum Croaţia, un fost top model cu care are două fete, Tamara şi Petra, iar din 2012 cu brazilianca Fabiana Flosi. Divorţul de Slavica, produs în 2009, l-a costat scump pe Bernie, o sumă cuprinsă între un miliard şi 1,5 miliarde de dolari.
Luni, Bernie Ecclestone a fost obligat să facă un pas în spate, la 86 de ani. "Am fost dat afară astăzi. Este oficial. Nu mai conduc compania", a declarat Ecclestone, care a adăugat că nu ştie ce va face în continuare, dar nu va renunţa să urmărească Mariel Premii de Formula 1.
"Încă mai am mulţi prieteni în Formula 1 şi destui bani să asist la un Grand Prix", a precizat el.
Controversat şi respectat în acelaşi timp, Ecclestone a avut o contribuţie imensă la dezvoltarea Formulei 1. Iar dezvoltarea F1 a avut un enorm impact economic şi tehnologic. Unele dintre soluţiile şi materialele "high-tech" folosite acest sport au fost aplicate în industria constructoare de maşini şi în alte domenii. Iar viaţa oamenilor a devenit poate mai uşoară şi mai sigură în acest fel.
Sursa: News.ro
