Şeful statului a calificat drept contradictorie dorinţa iniţială a lui Mircea Geoană de a intra în CSAT şi intenţia sa de acum de a demisiona din această instituţie.
"Mircea Geoană a reuşit prin ordonanţă de urgenţă să intre în CSAT, iar acum vrea să demisioneze. Însă, dacă am lua în seamă toate declaraţiile lui Mircea Geoană, ar trebui să fi retras trupele din Irak demult sau să avem ţara în blocaj economic, neavând un acord de finanţare a rezervei BNR cu FMI. Am suspiciuni asupra declaraţiilor publice ale lui Mircea Geoană" a precizat preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului i-a amintit liderului social-democrat că deciziile privind prelugirea misiunii trupelor româşti în Irak au fost luate de Parlament, cu votul Senatului.
"Pe 22 decembrie 2008 Parlamentul a aprobat hotărârea nr 32 prin care se aproba prelugirea misiunii trupelor româşti în Irak. Atunci Mircea Geoană era preşedinte al Senatului. Pe 20 ianuarie s-a discutat şi aprobat rămânerea trupelor romneşti în baza solicitării Guvernului irakian. În 5 februarie 2009 GUvernul a adoptat OUG nr 2 la care a contribuit prin contrasemnare ministrul de Externe prin care s-a aprobat memorandumul negociat de MAE şi MAPN pe de o parte şi guvermnul irakian care stabilea misiunile trupelor româneşti în Irak după 31 .12.2008 şi menţiona precis că trupele româneşti se vor retrage cel mai târziu la 31.07.2009 din Irak", a subliniat preşedintele, care a ţinut să sublinieze că liderul PSD face un joc politic incorect, pe seama armatei.
Preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat că se retrage din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru că nu acceptă ca armata să fie folosită de preşedintele Băsescu în scopuri electorale. Acesta a făcut referire la vizita şefului statului în Irak, pe care a calificat-o ca având puternice implicaţii electorale.
Basescu: Generalii decid modul retragerii trupelor româneşti din Irak
Preşedintele Traian Băsescu a mai subliniat că decizia retragerii trupelor din Irak nu îi aparţine.
"4 iunie nu este data retragerii noastre din Irak. Este data la care comandamentul forţelor multinaţionale din Irak a stabilit începerea predării atribuţiunilor militarilor români către militarii itakieni şi încetarea mandatului de operaţiuni militare pentru trupele româneşti. Aceasta a fost şi semnificaţia coborârii drapelului României pe data de 4 iunie. Această dată nu a fost stabilită de Guvernul României. Politiciebnii iau deciziile politice, dar modul de retragere a trupelor a fost stabilit de generali, care au respectat data limită de staţionare a trupelor româneşti în Irak", a mai declarat Băsescu.
