Instituțiile elene de creditare nu vor fi redeschise până când BCE nu va restabili finanțarea de urgență destinată creditorilor eleni (ELA), a afirmat George Stathakis.
Joi este prevăzută o reuniune a Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), care ar putea decide majorarea plafonului finanțării de urgență destinată creditorilor eleni, situat în prezent la 89 de miliarde de euro.
Majorarea este condiționată de aprobarea de către Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni.
Textul va fi examinat de comisiile parlamentare înainte de a fi supus dezbaterii și votului în procedură de urgență în noaptea de miercuri spre joi, când expiră termenul limită impus de creditori.
În același timp, un oficial al Bundesbank, Banca Centrală a Germaniei a precizat că măsuri de "bail-in" pentru băncile din Grecia ar trebui introduse cât mai curând cu putinţă.
Spre deosebire de procedura de bail-out, măsurile de "bail-in" fac posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum, potrivit Agerpres.
'În opinia mea, acest instrument (bail-in) ar trebui să fie disponibil cât mai curând cu putinţă şi nu doar de la 1 ianuarie 2016, data implementării obligatorii a Directivei', a declarat Andreas Dombret, membru al boardului Bundesbank într-un discurs rostit la Munchen.
La 1 ianuarie 2015, în Grecia şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie în care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani.
La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.
Liderii zonei euro au ajuns, luni, în unanimitate, la un acord cu privire la un nou program de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei de creditorii internaţionali (UE, BCE şi FMI).
Eurogrupul a cerut transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent. Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunţat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
După recapitalizarea băncilor, banii rămaşi în Fondul de privatizare vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.
Băncile din Grecia, care nu au funcţionat în ultimele două săptămâni din cauza retragerilor masive de numerar, vor rămâne închise până joi. Luni, Guvernul de la Atena a decis să menţină restricţiile asupra mişcărilor de capital, precum şi decizia închiderii băncilor, măsuri în vigoare începând din data de 29 iunie.
Decizia Guvernului grec vine la scurt timp după ce Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a hotărât să menţină, nemodificat, la 89 de miliarde de euro, plafonul finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA). Băncile greceşti depind de fondurile oferite de Banca centrală a Greciei, cu aprobarea BCE, pentru a putea rămâne pe linia de plutire, pe fondul retragerilor masive de depozite din ultimele săptămâni.
