"România trebuie să continue reformele". Banca Mondială, un nou avertisment pentru Guvern

 
Tatiana Proskuryakova
Tatiana Proskuryakova

Banca Mondială a publicat, miercuri, un mesaj cu titlul: România trebuie să continue să reformeze şi să performeze. Mesajul este semnat de Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

România are nevoie de instituţii mai puternice pentru a putea promova o agendă de dezvoltare ambiţioasă, spune Tatiana Proskuryakova, cea care conduce de peste un an reprezentanța locală a Băncii Mondiale.

După ce a vizitat nouă judeţe şi peste 12 oraşe şi municipii, de la Constanţa la Caransebeş şi de la Dej la Alexandria, Tatiana Proskuryakova a descoperit ce își doresc românii cu adevărat:

"România îşi doreşte drumuri mai bune pentru a facilita mobilitatea şi pentru a atrage investiţii. Românii aspiră la un sistem educațional mai bun care poate asigura speranţa unui viitor mai luminos pentru toţi copii. Şi românii îşi mai doresc şi instituţii mai puternice care să le ofere servicii publice mai bune şi consecvenţă la nivelul angajamentelor politice care au drept scop progresul general", a scris oficialul Băncii Mondiale.

Ieri, 19 iunie, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat Cadrul de Parteneriat cu Ţara (CPT) pentru România (perioada 2018-2023). CPT reprezintă viziunea Băncii Mondiale pentru abordarea provocărilor majore din România.

"Pe măsură ce începem aplicarea noului Cadru de Parteneriat cu Ţara, conştienţi fiind de puternicul parteneriat cu această ţară şi inspiraţi fiind de extraordinara transformare din ultimul sfert de secol, nu trebuie să încetinim motoarele. România trebuie să continue să reformeze şi să performeze pentru a realiza făgăduinţa unei vieţi mai bune şi mai prospere pentru toţi cetăţenii săi", mai spune Tatiana Proskuryakova.

Mesajul oficialului BM:

"Când am vizitat municipiul Iaşi, în octombrie 2017, Banca Mondială tocmai începuse să-şi pregătească Diagnosticul Sistematic de Ţară (DST) – o analiză economică cuprinzătoare pe care o realizăm la fiecare 4-5 ani, care este menită să ne ajute să înţelegem mai bine atât principalele provocări cu care se confruntă o ţară, cât şi calea de urmat spre o creştere mai sustenabilă.

La Iaşi, ca şi în multe alte oraşe din România, am auzit în mod nemijlocit ceea ce experimentasem încă de la venirea în ţară, în urmă cu patru luni: Romania are un set divers de provocări şi un drum unic spre dezvoltare - de la drumuri mai bune, la instituţii mai puternice şi la un climat de afaceri mai bun. O autostradă care să conecteze Moldova cu Transilvania şi cu restul Europei ; un sistem educațional care să producă forţă de muncă înzestrată cu un mix adecvat de competenţe pentru a reuși pe deplin pe piaţa muncii care este atât de competitivă în zilele noastre; instituţii capabile să asigure o predictibilitate a politicilor publice şi continuitatea în implementarea obiectivelor de dezvoltare. Toate aceste componente sunt vitale pentru România pe măsură ce aceasta se îndreaptă spreprosperitate şi o creştere mai incluzivă.

După Iaşi, am vizitat Timişoara. Companiile mari, multinaţionale, care vin să investească în România au semnalat faptul că sistemul educaţional nu produce absolvenţi dotaţi cu competenţele necesare pentru a le completa nevoile. Prin urmare, societăţile investesc în reconversia profesională a angajaţilor lor, constituind parteneriate cu Universităţile şi experimentând modalităţi inovatoare de a oferi tinerilor angajaţi experienţe „la locul de muncă", oferindu-le cursuri pentru ca aceştia să poată fi mai productivi şi mai competenţi.

Până în martie 2018, vizitasem nouă judeţe şi peste 12 oraşe şi municipii, de la Constanţa la Caransebeş şi de la Dej la Alexandria. În cadrul discuţiilor cu tinerii, cu antreprenorii, cu liderii din domeniul afacerilor, mesajul frecvent pe care l-am auzit a fost acela că România are nevoie de instituţii mai puternice pentru a putea promova o agendă de dezvoltare ambiţioasă.

În cadrul întrevederilor pe care le-am avut în această ţară, care se bucură de o cultură şi o istorie atât de bogate, cu regiuni caracterizate de trăsături distincte, am descoperit „lozul câştigător", adică o serie de trei provocări pe care le-am regăsit indiferent de locul unde m-am aflat. România îşi doreşte drumuri mai bune pentru a facilita mobilitatea şi pentru a atrage investiţii. Românii aspiră la un sistem educațional mai bun care poate asigura speranţa unui viitor mai luminos pentru toţi copii. Şi românii îşi mai doresc şi instituţii mai puternice care să le ofere servicii publice mai bune şi consecvenţă la nivelul angajamentelor politice care au drept scop progresul general.

Colegul meu, Donato de Rosa, spunea într-o postare recentă pe un blog prezentând pe scurt analiza DST, că educaţia care nu ţine pasul cu realităţile, infrastructura inadecvată şi reglementările incerte constituie provocările principale ale României în faţa demersurilor de reducere a nivelului de sărăcie şi a promovării creşterii sustenabile. Cercetările noastre sunt în mod clar consecvente cu modul în care românii percep provocările cu care se confruntă zi de zi".

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?