Banca Mondială, statistică sumbră despre România

Nou - născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de 60%, când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.



România s-a clasat pe locul 67 în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale şi transmis vineri, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).

„Scorul României - la 0,6 - înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60%, când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. Îngrijorător, între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60”, se subliniază într-un comunicat de presă al BM.

Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de cinci ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani; proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere.

„Indexul Capitalului Uman evidenţiază faptul că România trebuie să investească în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi, dacă doreşte să rămână competitivă pe termen lung”, a declarat Tatiana Proskuryakova, directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

Scorurile sunt calculate pentru 157 de ţări participante, fapt ce permite realizarea unui clasament al potenţialului capitalului lor uman, potrivit BM. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scară de la zero la 1), a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale Uniunii Europene.

„Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă a unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul sănătăţii şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani. Prin comparaţie, un copil din Franţa se poate aştepta la 14 ani. Şi mai îngrijorător, când anii de şcolarizare sunt ajustaţi pentru calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază numai de 8,8 ani de şcolarizare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani, cel mai mare decalaj din UE. În mod similar, procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, faţă de, de exemplu, 91% în Croaţia şi 95% în Suedia”, se detaliază în documentul de presă al BM.

HCI face parte din Proiectul privind Capitalul Uman, lansat de BM pentru a stimula şi sprijini liderii naţionali să prioritizeze investiţiile în capitalul uman. Obiectivul iniţiativei este de a accelera progresul către o lume în care toţi copiii ajung în şcoală bine hrăniţi şi pregătiţi să înveţe, unde se pot aştepta să primească un învăţământ de calitate şi pot intra pe piaţa muncii fiind adulţi sănătoşi şi productivi.

„Banca Mondială se angajează să ajute autorităţile române în eforturile lor de a investi mai mult şi de a investi mai inteligent în capitalul uman, în sistemele de sănătate eficiente şi în programe educaţionale de calitate”, a mai susţinut Proskuryakova.

BM şi-a deschis biroul în România în 1991, iar, de-atunci, a acordat peste 13,6 miliarde de dolari în împrumuturi, garanţii şi subvenţii în toate sectoarele economiei româneşti, portofoliul actual incluzând împrumuturi de investiţii, activităţi analitice şi asistenţă tehnică în sprijinul reformelor prioritare ale României.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?