Simptomele intoxicației alimentare la copii
Intoxicația alimentară reprezintă o afecțiune a tubului digestiv, cauzată de ingerarea de alimente contaminate sau alterate. Aceste alimente sunt contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau paraziții prin diverse modalități (în timpul procesului de preparare, pe parcursul creșterii sau prin contaminare din mediul înconjurător). Anumite alimente sunt considerate a prezența un risc crescut de contaminare: produsele lactate, fructele de mare crude, carnea slab preparată termic și preparatele din pui.
Simptomele intoxicației alimentare variază, precum și intensitatea lor, dar în principiu includ vărsăturile, diareea, letargia și durerile/crampele abdominale, ușoare sau severe. În unele cazuri poate apărea și febra. Simptomele se pot înrăutăți în scaune cu sânge, deshidratare, dar și afectarea unor organe (rinichi, ficat) sau a sistemului nervos (în cazul neurotoxinelor.
Cauzele intoxicației alimentare la copii.
Virusurile și bacteriile reprezintă principalele cauze ale intoxicației alimentare. Câteva exemple binecunoscute în acest sens sunt: Salmonella, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Toxoplasmă gondii, Escheria coli, Salmonella reprezentând și principala cauza a spitalizărilor și, din păcate, a deceselor.
Există o mulțime de toxine care pot conduce la intoxicație alimentară, unele fiind produse de bacteriile aflate pe sau în alimente, iar altele fiind produse de plante și animale/pești sau de alte organisme ingerate. Astfel, sunt prezente în categoria această neurotoxinele, enterotoxinele și, cel mai des întâlnite, toxinele din ciuperci.
Intoxicația alimentară poate fi cauzată și de paraziți, majoritatea fiind ingerati cu apă sau/și mâncare contaminate, cum sunt: Giardia, Trichinella, Taenia solium. Cu toate că aceștia din urmă pot conduce la simptome mai puțîn severe, nu sunt de neglijat.
Nu în ultimul rând, o cauza a îmbolnăvirilor este reprezentată de chimicale cum sunt mercurul (identificat în apă de băut sau în peștii oceanici), pesticidele și chiar plumbul, lista putând fi extinsă și la substanțele chimice utilizate la curățarea casei.
Tratamentul intoxicației alimentare la copii.
Deși intoxicația alimentară poate apărea și la copii, în general simptomele pe care părinții le regăsesc la cei mici, cum sunt vomă sau diareea, de puține ori conduc la diagnosticul de intoxicație alimentară. De cele mai multe ori este vorba fie de intoleranță (la gluten sau lactoză) sau de gastoenterita. Diferențierea însă este greu de realizat pentru o persoană neavizată și de aceea sfatul medicului primează în aceste situații. În cazul în care vomă are o culoare galbenă sau verde, dacă este prezența sânge în scaun sau în vomă sau dacă suspectăm că cel mic a ingerat ceva otrăvitor trebuie să contactăm de urgență medicul.
Tratamentul ambulatoriu al intoxicației alimentare.
Ce putem face între timp? Nu trebuie să permitem copilului să mănânce nimic dacă vomită și să amânăm administrarea de alimente solide cel puțîn 24 ore după primul episod de vomă. Este necesar să poziționăm copilul într-o poziție confortabilă (întins pe jos pe o parte sau pe burtă) pentru a reduce riscul de inhalare a vomei în plămâni. De asemenea, este important să-l hidratăm folosind săruri de rehidratare sau băuturi cu electroliți, începând treptat de la o cantitate mică (o linguriță la câteva minute). După ce copilul își revine, alimentele pot fi introduse în meniul sau în porții mici și acestea să nu solicite stomacul: orez, pâine prăjită, covrigei. Trebuie evitat în timpul tratementului consumul de alimente grase sau prăjite, cum sunt cartofii prăjiți, precum și de produse lactate (excluzând situația când este alăptat la san) și cel mic trebuie încurajat să mănânce încet și cu imbucaturi mici.
Prevenția intoxicației alimentare la copii.
Putem evita intoxicația alimentară prin respectarea unor simple reguli de igienă: prepararea alimentelor aproape de momentul consumului (cu maxim2-3 ore înainte) în cazul în care nu le putem păstra la temperatura recomandată, preparea și păstrarea lor în condiții adecvate de temperatura, spălarea recipientelor de preparare și a mâinilor după utilizarea toaletei și înainte de masă/pregătirea mesei, consumarea alimentelor achiziționate până la termenul de expirare și evitarea alimentelor cu semne de alterare, menținerea curățeniei în casă, spălarea atentă a fructelor și legumelor, evitarea contactului între eventuale insecte și alimente, folosirea exclusivă a apei potabile, fierberea laptelui dacă nu este pasteurizat și nu în ultimul rând evitarea consumului de alimente de la vânzători ambulanți. În cazul sugarilor, alimentele preparate trebuie consumate imediat și este necesar să acordăm atenție apei întrebuințate în alimentația acestora. Nu în ultimul rând, este important să reținem faptul că cei mici trebuie supravegheați și feriți de substanțele/alimentele potențial periculoase, căci curiozitatea acestora poate avea urmări extrem de neplăcute, intoxicația alimentară nefiind o afecțiune de neglijat deoarece, în unele situații, poate primejdui chiar viața.
