Liberalul a susţinut că socal-democraţii se declară „uimiţi” de cea mai mare creştere economică a României din UE, chiar dacă, în prezent, condiţiile economice ale ţării noastre sunt mai rele decât cele din vara lui 2007.
El a ţinut să sublinieze faptul că, în prezent, condiţiile economice ale României sunt „puţin mai rele” decât cele din vara lui 2007.
„PSD-iştii nu pot să ascundă ceea ce simte toată ţară: am mai văzut acest film şi s-a terminat foarte prost pentru noi. «În primul semestru al anului 2008, creştere PIB a fost de 8,8%, record absolut după 1990 şi cel mai rapid ritm de creştere din UE. Economia României are şanse de creştere cu circa 9% în 2008, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză» (Călin Popescu Tăriceanu, 17 septembrie 2008). Declaraţie dată la două zile după falimentul Lehman Brother şi cu câteva săptămâni înainte ca România să între într-o criză economică care reducea PIB-ul la nivelul celul din 2006. PIB-ul a rămas la acel nivel până în 2015. În acest moment condiţiile economice sunt cele din vara lui 2007 (puţin mai rele chiar)”, a subliniat vicepreşedintele PNL.
Florin Cîţu a prezentat câteva argumente potrivit cărora situaţia economică a României va cădea „mult mai rău” după euforia din perioada 2015-2018.
„Se mai poate salva situaţia. Iată câteva argumente care pe mine mă fac să cred că vom cădea mult mai rău după euforia din perioada 20015-2018: În primele 6 luni creşterea ecoomica a venit la pachet cu un deficit bugetar record. Prima dovadă de iresponsabilitate. Când ai creştere economică mai rapidă decât aşteptările, ar trebui să încasezi mai mult, să ai surplus bugetar şi să începi să plăteşti din datoria publică. În 2008 România a avea o datorie publică de 13% din PIB. Când economia a intrat în criză (inevitabil după dezmăţul din 2005-2008) a trebuit să se împrumute de la FMI pentru că investitorii împrumutau statul cu dobânzi de peste 14% pe termen foarte scurt. Care ar fi acum dobânzile pe care le-ar cere aceştia în condiţiile unei datorii publice de 40% din PIB? Costul dobânzilor, bineînţeles că nu este plătit de politicenii iresponsabili, Dragnea şi echipa lui. Nu . Este plătit de noi toţi”, a arătat senatorul PNL.
El a mai spus că investiţiile nete în economie scad cu 3%, în timp ce investiţiile străine directe sunt mai mici cu 15% faţă de anul trecut și că „lipsa forţei de muncă, alături de lipsa infrastructurii, reprezintă frână pentru perioada imediat următoare”.
„Românii fug de România cu o viteză ameţitoare - 9 români pe oră. De ce fug? Nu au încredere în Dragnea, Vâlcov, Tudose, sau nu vor să plătească pentru dezmăţul deciziilor acestora? Ambele. Productivitatea nu creşte peste noapte că să putem să producem mai mult cu aceiaşi oameni. Avem nevoie de investiţii, în special în tehnologie. Dar investiţiile scad sau sunt tăiate. Atunci este nevoie de forţă de muncă dar aici după ce au plecat 3.5 milioane de români în afară ţării, cu aproxiamtiv 300 de mii care beneficiază de ajutoare sociale şi alte câteva sute de mii pensionaţi de la stat anticipat şi angajaţi tot la stat pe pensii şi salarii de lux, nu ai cum să produci mai mult. Este doar o problema de timp, câteva trimestre, până te loveşti de zid. Rău”, a argumentat vicepreşedintele PNL.
Potrivit liberalului, „creşterea economică accelerată în condiţiile lipsei de resurse, forţă de muncă şi capital, duce inevitabil la creşterea preţurilor”.
„Este modul simplu prin care economia semnalizaeaza că începe să se (supra)încălzească. Banca centrală, foarte ciudat de altfel, spune că va permite inflaţiei să crească mult peste ţintă până să intervină cu creşterea dobânzilor. Eu nu cred că BNR nu-şi va respecata mandatul- stablitatea preţurilor cu inflaţie de 2.5%. Urmează dobânzi mai mari, şi asta repede”, a adăugat el.
Cîţu i-a transmis lui Liviu Dragnea că rata şomajului mică arată că „românii fug din ţară, nu că apar locuri noi de muncă”.
