La trei luni după ce a fost închisă din cauza lipsei autozitaţiei ISU, Arena Naţională, o investiţie de 234 de milioane de euro, zace cu lacătul pe uşă.
”Primăria şi-a asumat recepţia finală. Prin asumarea recepţiei finale constructorul s-a derogat de responsabilităţi”, a declarat consilierul primarului pentru dezvoltare şi investiţii, Victor Picu.
La trei zile după aceste declaraţii, pe 18 ianuarie, DNA a început urmărirea penală pentru fapte de abuz în serviciu comise în legătură cu acoperişul de la Arenă. De-abia în următoarea zi, pe 19 ianuarie constructorul ducea la expertizare materialul acoperişului. O expertiză care costă sub 5.000 de lei.
Specialiştii de la Centrul pentru Securitate la Incendiu al Pompierilor vor verifica felul în care se comportă la foc membrana din care este compus acoperişul Arenei Naţionale. Într-unul dintre laboratoarele de aici se va verifica înălţimea la care se ridică flăcările, timpul de ardere dar şi dacă există picături arzânde care ar putea să-i afecteze pe spectatori.
Un test de acelaşi gen a avut loc înainte de inaugurarea stadionului. Însă pompierii l-au inclus într-o clasă mult prea inflamabilă. A fost cerută o reexpertizare şi mai multe documente de la producător. Însă problemele au fost ascunse sub preş şi arena, inaugurată.
La 21 ianuarie, Federaţia Română de Fotbal anunţa că a trimis la Primăria Capitalei o adresă prin care s-a oferit să acopere costul expertizei materialului din care e făcut acoperişul stadionului. Asta pentru ca, pe 27 martie, Arena Naţională să fie pregătiră pentru meciul dintre România şi Spania.
