Propunerea legislativă, care a primit din partea senatorilor 66 de voturi "pentru", 2 abţineri şi 18 "împotrivă", va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Iniţiat încă din noiembrie 2015, proiectul de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare este semnat de 184 de senatori şi deputaţi PSD şi ALDE, iar primul semnatar este Liviu Dragnea.
Caracterul de urgență al înființării noii bănci, în opinia inițiatorilor, este dat de existența unui "risc major al pierderii unor finanțări nerambursabile cauzate de lipsa codinanțării".
Impactul financiar asupra bugetului de stat constă în asigurarea capitalului de stat inițial în cuantum de 1 miliard de lei, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Banca va avea sediul central la Bucureşti. La ora actuală, statul este acţionar majoritar doar la CEC Bank şi la Eximbank.
"Pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare", mai spun inițiatorii legii.
Proiectul de lege prevede că se înfiinţează Banca de Dezvoltare a României (BDR - SA), ca entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul sau de activitate.
Ce sens are înființarea BDR
"Obiectivul Băncii este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii. În desfăşurarea activităţilor sale, Banca acordă o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de Stat (...) şi marilor proiecte de infrastructură", se arată în proiect.
De asemenea, BDR "va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi şi va putea să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare", se arată în textul actului normativ adoptat de Senat.
Cine va conduce BDR
Instituţia ar urma să fie condusă de un consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de ministrul Finanţelor Publice, doi directori independenţi din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.
Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare. În plenul Senatului a fost adoptat amendamentul senatorului USR Nicoleta Ramona Dinu, care prevedea că şi calitatea de membru al vreunui partid politic e incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau director al BDR, amendament respins iniţial de Comisia de buget.
