"Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflației sub limita inferioară a intervalului de variație din jurul țintei centrale până la finele trimestrului III 2015, urmată de reintrarea în interiorul acestuia, în trimestrul următor, și de menținerea la valori inferioare țintei centrale de 2,5% până la orizontul prognozei (finalul anului 2016 — n.r.). Punctul cel mai de jos al inflației este prevăzut a fi în februarie, după care, datorită efectului de bază, chiar dacă creșterile lunare vor fi extrem de mici, vom avea creșteri ale indicilor (IPC) datorită efectului de bază până în septembrie", a explicat guvernatorul BNR.
Potrivit estimărilor BNR, în ianuarie 2015, inflația anuală va fi în jur de 0,3%, iar în februarie este de așteptat ca indicele să se ducă spre zero. În plus, pentru întregul an 2015, banca centrală estimează că rata inflației va depinde în mare măsură de efectul de bază. "În vara anului trecut am avut creșteri negative sensibile. În consecință, s-ar putea să avem următorul scenariu: creșteri lunare zero, în schimb, datorită efectului de bază care acționează invers, indicele să crească cu negativul din anul precedent. Și aceasta este principala motivație a curbei de inflației: efectul de bază", a explicat Isărescu.
Potrivit Raportului trimestrial asupra inflației, cauzele de abatere în sus a inflației de la traiectoria stabilită de banca centrală ar putea fi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, perspectivele de evoluție ale economiilor zonei euro (în contextul situației din Grecia) și ale celor emergente majore. De asemenea, un risc de creștere peste așteptări a prețurilor de consum vine, potrivit BNR, din incertitudinile privind implementarea fermă și consecventă a setului de reforme structurale și de măsuri convenit cu instituțiile internaționale (UE, FMI și BM).
Guvernatorul BNR a amintit că, la finalul anului 2014, inflația s-a situat cu mult sub limita inferioară a intervalului de variație, în special din cauza scăderii cotațiilor la țiței pe plan internațional, cu mult peste așteptările principalilor observatori ai prețurilor pe plan internațional.
Un alt factor care a dus la scăderea indicelui prețurilor de consum este cel legat de prețurile volatile (legume, fructe, ouă), care au scăzut datorită producției agricole bune dar și importurilor de produse alimentare redirecționate pe piața din România din cauza embargoului impus Rusiei.
În plus, alți factori care au contribuit la scăderea inflației au fost efectul de bază favorabil la nivelul prețurilor administrate, cererea încă scăzută, expectațiile inflaționiste tot mai reduse și inflația tot mai mică din țările europene. În schimb, la creșterea prețurilor de consum în 2014 a contribuit deprecierea leului față de dolarul american.
"Anticipațiile inflaționiste se situează în jurul țintei de 2,5%, ceea ce înseamnă că percepția publicului este că această supraperformanță a inflației (scăderea sub intervalul de variație) este un lucru temporar", a explicat Isărescu.
BNR a revizuit, recent, prognoza de inflație pentru 2015 de la 2,2% la 2,1%, iar pentru finalul anului 2016 a anunțat o prognoză de 2,4%. Ținta staționară pe termen mediu este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
