Ambasadorul Germaniei: Forţe din ţară consideră oportună discreditarea rolului minorităţii germane

Cord Meier-Klodt a declarat, sâmbătă, la un simpozion organizat la Mediaş, în judeţul Sibiu, despre adeziunea saşilor la Unirea cu România din 1919, că, în cazul minorităţii germane, a fost vorba de aderare, de incluziune în noul stat sau chiar de alipire din proprie voinţă.

„Anul acesta, aniversăm în mod deosebit 100 de ani de la adeziunea unor comunităţi etnice şi minorităţi la noul stat. Votul germanilor din Bucovina, din noiembrie 1918, a fost urmat, la 8 ianuarie 1919, de Adunarea Saşilor de la Mediaş, apoi de adeziunile germanilor din Basarabia şi ale şvabilor bănăţeni. Acestea reprezintă evenimente de amploare, festive şi pline de simboluri în istoria noului stat. Însă, în contextul politic actual, în care unele forţe din ţară continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această Românie comună, aceste evenimente sunt mai relevante decât oricând. În cazul minorităţii germane, putem vorbi de aderare, de incluziune în noul stat sau chiar de alipire din proprie voinţă. (...) Totodată, doresc să accentuez un alt aspect important: aceste voci sunt voci individuale. Indiferent cât de tare răsună, ele au un fundament limitat şi urmăresc obiective mai mult decât transparente. Ele nu reprezintă nicidecum opinia majorităţii populaţiei României, în relaţia acesteia cu minoritatea germană”, a spus Meier-Klodt, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, evenimentul de acum 100 de ani a fost o „declaraţie de loialitate, fără echivoc, a minorităţii germane faţă de noul stat”, bazată pe încrederea în noile drepturi garantate, şi anume egalitatea politică şi culturală cu populaţia majoritară.

„Aniversăm astăzi, aici, la Mediaş, acest pact echitabil între a oferi şi a primi, acest semn al solidarităţii reciproce. Aş dori să-l numesc 'spiritul de la Mediaş' din istoria României. Doresc să spun clar şi răspicat, dacă nu apărăm astăzi acest spirit, cu toată convingerea, în faţa vocilor menţionate anterior, care s-au manifestat în mod defăimător chiar recent - atunci când? Sunt foarte recunoscător că foarte mulţi s-au exprimat împotriva acestor defăimări, printre aceştia, cu precădere, reprezentanţii comunităţilor evreieşti. Iar în urma eforturilor noastre comune, şi politicieni români de rang înalt. Numai că acest cuvânt dat trebuie să fie şi ţinut”, a subliniat diplomatul german.