Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei Măceșanu, candidează la prezidențiale ca independent. Acesta a ajuns la BEC la ora 22.00 și a declarat că a strâns peste 230.000 de semnături: „Așteptăm răspunsul celor de la BEC”., a declarat în fața mai multor simpatizanți.
„Din punctul meu de vedere cred că România are o singură șansă de aici înainte.
Infracționalitatea este una care ar trebui să ne pună pe gânduri. Câți copii trebuie să mai moară, câte fete trebuie să mai fie răpite ca românii să se trezească?
„Avem nevoie să declanșăm un jihad împotriva infracționalității!”
„Cred că românii s-au trezit și cred sincer că astăzi cei care au instituții în subordine nu au făcut nimic penttru a afla în două luni de zile despre Alexandra, Luiza sau copilul ăsta care, iată, astăzi a decedat violată. Oare câte lucruri trebuie să se mai întâmple pentru ca acest sistem să fie dărâmat?
Din punctul meu de vedere, avem nevoie, astăzi, noi, românii, avem mare nevoie să declanșăm un jihad împotriva infracționalității.
În zilele următoare voi veni cu dezvăluiri despre clanurile mafiotice din România, clanurile politice, clanurile care răpesc fetele. Mai ales voi lupta pentru sănătatea și siguranța familiilor și copiilor”, a declarat Alexandru Cumpănașu, în fața sediului BEC.
El a adăugat că președintele României are obligația de a convoca lunar CSAT-ul pentru a se ocupa de combaterea drogurilor și a traficului de persoane.
„Eu cred că președintele României are obligația ca măcar o dată pe lună să constituie la nivelul CSAT un departament anti-mafie care să se ocupe de combaterea drogurilor, traficului de persoane și a oricărei infracțiune care aduce atingere familiilor, copiilor, oamenilor, Președintele poate să facă asta, dar trebuie să vrea”, a mai spus Cumpănașu.
Alexandru Cumpănașu și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale pe Facebook la numai o lună de la crimele de la Caracal în care nepoata lui, Alexandra Măceșanu, a fost răpită și ucisă de Gheorghe Dincă, potrivit declarațiilor acestuia. Dincă a mărturisit anchetatorilor că el le-ar fi omorât pe Alexandra Măceșanu, de 15 ani, dispărută la 24 iulie, și pe Luiza Melencu, de 18 ani , dispărută în 14 aprilie.
Pe 29 august, în postarea în care și-a anunțat candidatura la prezidențiale spunea că dacă va ajunge preşedintele României va demisiona după doi ani.
„Îmi doresc doar doi ani la Cotroceni. Ar fi de ajuns. O funcţie din asta nu are niciun farmec pentru mine. În doi ani îmi voi da demisia, dacă nu voi rade toate clanurile din ţara asta”, promitea atunci Cumpănașu pe Facebook.
Alexandru Cumpănașu strânge semnături pentru prezidențiale
Decizia lui Cumpănașu de a candida la prezidențiale a fost criticată de mai mulți politicieni și de societatea civilă.
Raluca Prună a măturat cu Alexandru Cumpănașu: "Oamenii decenți sunt scârbiți de ceea ce faci"
Topul candidaților la Cotroceni, în funcție de numărul semnăturilor depuse:
Klaus Iohannis - 2.200.000
Viorica Dăncilă - 1.486.000
Dan Barna - 400.000
Mircea Diaconu - 400.000
Theodor Paleologu - 360.000
Ramona Ioana Bruynseels - 280.945
Kelemen Hunor - 266.000
Cătălin Ivan - 233.119
Alexandru Cumpănașu - 230.000
Până acum şi-au depus candidaturile preşedintele Klaus Iohannis, susținut de PNL, Viorica Dăncilă (PSD), Dan Barna (USR-Plus), Theodor Paleologu (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Mircea Diaconu (ALDE-Pro România), acestea fiind şi validate de BEC. În continuare, și-au mai depus candidaturile și Cătălin Ivan, Ramona-Ioana Bruynseels, Bogdan Stanoevici și Alexandru Cumpănașu.
Din cursa pentru Palatul Cotroceni s-au retras patru candidați: Liviu Pleșoianu, Adrian Stoican, Claudiu Crăciun, pentru că nu au reușit să atingă pragul de semnături, și Florentin Pandele, motivul invocat fiind de „a nu-i face rău” soţiei sale, Gabriela Firea, implicată în campania PSD.
Alte două candidaturi au fost respinse de BEC, cea a lui Viorel Cataramă şi a lui Miron Cozma, din cauză că mai multe semnături predate ar fi fost falsificate.
Calendarul alegerilor prezidențiale 2019. Următoarele etape până la vot
Biroul Electoral Central decide asupra admiterii sau respingerii acestora până cel târziu în 24 septembrie la ora 24.00.
Săptămâna viitoare se va stabili ce candidați rămân oficial în cursă.
Deciziile BEC pot fi contestate, iar până în 26 septembrie sunt soluţionate contestaţiile.
În 27 septembrie, candidaturile rămân definitive.
Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar turul al doilea pe 24 noiembrie.
La primul tur, alegătorii din străinătate au posibilitatea de a vota de pe data de 8 noiembrie.
Cel de-al doilea tur de scrutin, în care vor intra primii doi candidaţi clasaţi, va avea loc în 24 noiembrie.
La al doilea tur al alegerilor prezidențiale, românii din Diaspora au posibilitatea de a vota de pe data de 22 noiembrie.
