Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a rezumat, de altfel, sentimentul general: ''Aş vrea ca Italia, după 4 martie, să poată avea un cabinet care să guverneze'' prin sprijin parlamentar.
Partenerii europeni ai Italiei au refuzat orice comentariu la summitul informal care a avut loc vineri la Bruxelles. Cu toate acestea, unii acţionează în spatele uşilor închise pentru a favoriza o alianţă între Silvio Berlusconi, liderul Forza Italia (dreapta), şi Matteo Renzi, secretarul general al Partidului Democrat (PD, centru-stânga), dacă niciunul dintre aceştia nu va reuşi să obţină o majoritate în urma scrutinului, au dezvăluit pentru France Presse mai multe surse europene.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat de mai multe ori cu Matteo Renzi, care i-a susţinut campania şi i-a reluat sloganul ''En Marche''.
Demersul european este similar celui aplicat liderului social-democrat german Martin Schulz, îndemnat să intre în negocieri cu cancelarul conservator Angela Merkel pentru formarea unui guvern de coaliţie în Germania.
La rândul său, Silvio Berlusconi este ''abordat'' de membrii cei mai influenţi ai familiei sale europene, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), din care face parte şi Forza Italia, au explicat pentru AFP surse europene.
Alianţa partidului lui Berlusconi cu formaţiuni de extremă dreapta - Liga Nordului şi Fratelli d'Italia - are vânt în pupă pe măsura apropierii scrutinului, dar rezultatul acestuia rămâne incert şi ar putea conduce la un parlament fără majoritate stabilă.
Scrutinul are loc după un sistem complex - proporţional şi majoritar - şi permite obţinerea unei majorităţi parlamentare cu 40%-45% din voturi.
Conform celor mai recente sondaje, coaliţia de dreapta/extremă dreapta este creditată cu 37%-38% din intenţiile de vot, dintre care 17%-18% pentru Forza Italia, în timp ce pentru PD ar vota 22% dintre alegători.
Berlusconi, neeligibil din cauza unei condamnări pentru fraudă fiscală, rămâne totuşi de neevitat şi consideră că el este cel care 'va face jocurile'.
Miliardarul de 81 de ani a fost primit ca prieten la sfârşitul lui ianuarie la Bruxelles de Jean-Claude Juncker, iar Angela Merkel îl consideră din nou un partener în politică, după ce exercitase presiuni pentru a-l constrânge să demisioneze în noiembrie 2011.
Potrivit unui responsabil european, toate aceste ''mari manevre'' au un singur scop: blocarea accesului la guvernare al Mişcării Cinci Stele (M5S), partidul populist fondat de umoristul Beppe Grillo, formaţiune creditată cu aproape 28% din intenţiile de vot.
''Opinia publică italiană este pe cale să basculeze spre partidele antieuropene care au un discurs antiimigranţi'', se arată îngrijorat un alt responsabil de la Bruxelles.
În cazul unui impas în parlament, unii actori europeni consideră drept o certitudine un acord de coaliţie între Forza Italia şi Partidul Democrat pentru susţinerea prim-ministrului în exerciţiu, Paolo Gentilloni, văzut la Uniunea Europeană ca un ''centrist''.
Alţii au însă îndoieli: ''Am sentimentul că nimeni nu va avea majoritatea, nici chiar o mare coaliţie. Există un risc real de blocaj al sistemului'', anticipează unul din responsabilii cei mai sceptici de la Bruxelles.
Jean-Claude Juncker s-a făcut ecoul acestei temeri atunci când a avertizat joi, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, că ''trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu''.
El s-a declarat preocupat de toate incertitudinile care apasă în prezent asupra Europei, citând ''referendumul intern al social-democraţilor germani privind acordul de coaliţie cu creştin-democraţii'', al cărui rezultat va fi anunţat pe 4 martie, în aceeaşi zi cu scrutinul din Italia, şi ''înmulţirea guvernelor minoritare''.
''Dacă se combină toate aceste incertitudini (...) am putea avea o reacţie puternică a pieţelor financiare în a doua săptămână din martie'', a prevenit Juncker.
Avertismentul său a provocat însă proteste şi Claude Juncker s-a văzut nevoit să se apere de acuzaţia că ar fi vrut să influenţeze votul italienilor.
Mesajul nu i-a şocat însă pe toţi italienii. ''Nu înţeleg agitaţia din jurul declaraţiilor lui Juncker. Nu este oare ceea ce toată lumea spune?'', a subliniat copreşedinta Verzilor europeni, Monica Frassoni.
