Alegeri 26 mai - Ghid, program, sondaje, reguli, referendum

 
Alegeri 26 mai
Alegeri 26 mai

Alegeri 26 mai - Ne prezentam la urne pentru a ne alege europarlamentarii.



Alegeri 26 mai - 

Biroul Electoral Central a stabilit ordinea partidelor pe buletinele de vot de la alegerile europarlamentare 2019.

 

 Ordinea partidelor pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți.

Iată cum va arăta buletinul de vot! 

(w500) <p>buletin

(w500) <p>buletin

(w500) <p>buletin

(w500) <p>buletin

(w500) <p>buletin

(w500) <p>buletin

 

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Iată ordinea partidelor pe buletinele de vot la europarlamentare 2019:

1. PSD

2. Alianța 2020 USR - Plus

3. Pro România

4. UDMR

5. PNL

6. ALDE

7. PRODEMO

8. PMP

9. Partidul Socialist România

10. Partidul Social Democrat Independent

11. Partidul România Unită

12. Uniunea Națională pentru Progresul României

13. Blocul Unității Naționale - BUN

14. Greforiana-Carmen Tudoran

15. George-Nicolae Simion

16. Peter Costea

Europene 2019. Sondajul care răstoarnă toate calculele înaintea europarlamentarelor

Ordinea partidelor de pe buletinele de vot a fost stabilită miercuri, la Biroul Electoral Central. BEC trage la sorți poziția pe listele de vot la alegerile europarlamentare pentru partidele și independenții care s-au înscris în cursa electorală. În total, au fost validați 13 partide și trei candidați independenți

Miercuri s-a stabilit ordinea pe buletinele de vot a a partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi. Aceasta are loc în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 81/2019 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019, arată stiripesurse.ro. Pentru partidele politice, stabilirea numărului de ordine pe buletinul de vot se face prin tragere la sorţi.

În schimb, candidaţii independenţi se trec la sfârşitul buletinului de vot, în ordinea înregistrării candidaturilor.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Au rămas definitive candidaturile depuse de treisprezece partide şi de trei persoane fizice, a decis BEC după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea electorală.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe în 27 aprilie şi se încheie în 25 mai, la ora 7.00.

Candidați europarlamentare 2019.  Lista PSD europarlamentare 2019. Candidații PSD la alegerile din 26 mai 

Lista PSD europarlamentare 2019. Candidați PSD europarlamentare 2019.  Cine sunt candidații PSD pentru europarlamentare 2019? Lista completă

Lista PSD europarlamentare 2019. Candidați PSD europarlamentare 2019. Partidele intră în linie dreaptă pentru alegerile europarlamentare. După ce marți PSD, USR și ALDE și-au depus listele de candidați la biroul electoral central, miercuri este rândul PRO ROMÂNIA, PNL, UDMR și PMP. 

Ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, va deschide lista candidatilor PSD la alegerile europarlamentare.

Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat a votat luni, 25 martie 2019, lista cu candidații pentru europarlamentare 2019.

Lista PSD europarlamentare 2019. Candidați PSD europarlamentare 2019:

Rovana Plumb

Carmen Avram

Claudiu Manda

Cristian Terheş

Dan Nica

Maria Grapini

Tudor Ciuhodaru

Dragoş Benea

Victor Negrescu

Andi Cristea

Natalia Intotero

Gabriela Zoană

Bianca Gavriliţă

Emilian Pavel

Doina Pană

Crina Fiorela Chilat

Mariana Bălănică

Răzvan Popa

Luminiţa Jivan

Alin Pavelescu

Augustin Ioan

Cătălin Grigore

Roxana Paţurcă

Oana Florea

Dragoş Cristian

Macaveiu Mihai Ion

Liviu Brăiloiu

Florin Manole

Ion Voinea

Horia Grama

Alexandru Popa

Aida Căruceru

Gheorghe Tomoiagă

Anca Daniela Raiciu

Calenţaru Nasi

Cristina Tărteaţă

Petru Moţ

Luminiţa Ţundrea

Iacob Emanuel

Cătălin Unciuleanu

Gabriel Bogdan Răducanu

Andrei Sima

Cum vor arăta buletinele de vot la europarlamentare 2019

Candidați europarlamentare 2019. Lista USR PLUS europarlamentare 2019. Candidații Alianței 2020 USR - PLUS

Lista USR PLUS europarlamentare 2019. Candidați USR PLUS europarlamentare 2019. Cine candidează din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai?

Lista USR PLUS europarlamentare 2019. Candidați USR PLUS europarlamentare 2019. Alianța 2020 USR PLUS a prezentat o listă completă de 43 de candidați la alegerile europarlamentare, care este deschisă de Dacian Ciolo. În termen de cel mult 10 zile de la înregistrare, BEC trebuie să valideze listele de semnături și dosarele de candidați.

Lista USR PLUS europarlamentare 2019. Candidați USR PLUS europarlamentare 2019:

1 Dacian Ciolos PLUS

2 Cristian Ghinea USR

3 Dragos Nicolae Pislaru PLUS

4 Clotilde Armand USR

5 Ioan Dragos Tudorache PLUS

6 Nicolae Stefanuta USR

7 Vlad Botos USR

8 Ramona Victoria Strugariu PLUS

9 Vlad Gheorghe USR

10 Alin Cristian Mituta PLUS

11 Naomi Reniutz Ursoiu USR

12 Valeriu Nicolae PLUS

13 Oana Toiu PLUS

14 Radu Ghelmez USR

15 Liviu Iolu PLUS

16 Radu Mihaiu USR

17 Andrei Ion PLUS

18 Iulian Lorincz USR

19 Adriana Cristian USR

20 Oana Popescu PLUS

21 Camelia Crisan USR

22 Anca Majaru PLUS

23 George Taranu USR

24 Bogdan Deleanu PLUS

25 Stefan Palarie PLUS

26 Silviu Gurlui USR

27 Alexandru Grigorescu Negri PLUS

28 Teodora Stoian USR

29 George Gima PLUS

30 Alexandru Varzaru USR

31 Raluca Amariei USR

32 Anca Radu PLUS

33 Miroslav Tascu Stavre USR

34 Gabriela Maria Mirescu Gruber PLUS

35 Florin Andrei USR

36 Cătălina-Teodora Sofron PLUS

37 Sorin Dan Clinci PLUS

38 Emanuel Stoica USR

39 Iulian Craciun PLUS

40 Octavian Berceanu USR

41 Daniela Serban PLUS

42 Cristina Iurisniti USR

43 Elena Uram USR

Candidați europarlamentare 2019.  Listă PNL europarlamentare 2019. Candidații liberali la alegerile din 26 mai

Listă PNL europarlamentare 2019. Candidați PNL europarlamentare 2019. Cine candidează din partea PNL la alegerile din 26 mai?

Listă PNL europarlamentare 2019. Candidați PNL europarlamentare 2019.  PNL a prezentat pe 14 martie, după mai multe amânări, lista finală a candidaților pentru alegerile europarlamentare. Realizatorul TV Rareș Bogdan este în fruntea listei.

Rareș Bogdan

Mircea Hava

Siegfried Mureșan

Vasile Blaga

Adina Vălean

Daniel Buda

Dan Motreanu

Gheorghe Falcă

Cristian Buşo

Marian Jean Marinescu

Vlad Nistor

Mihai Ţurcanu

Violeta Alexandru

Candidați europarlamentare 2019.  Lista ALDE europarlamentare 2019. Candidații la alegerile din 26 mai

Lista ALDE europarlamentare 2019. Candidați ALDE europarlamentare 2019. Cine candidează din partidului lui Călin Popescu Tăriceanu?

Lista ALDE europarlamentare 2019. Candidați ALDE europarlamentare 2019. ALDE a depus marți la Biroul Electoral Central semnăturile de susținere și lista de candidați pentru Parlamentul European.

Lista ALDE europarlamentare 2010. Candidați ALDE europarlamentare 2019:

1. Norica Nicolai (actual europarlamentar ALDE)

2. Daniel Barbu (fost președinte al AEP)

3. Renate Weber (actual europarlamentar ALDE)

4. Ovidiu Silaghi (fost ministru al Transporturilor)

5. Varujan Vosganian (vicepreședinte ALDE)

6. Andrei Gerea (chestorul Camerei Deputaților)

7. Radu Silaghi (conf. univ dr. la Universitatea Babeș Boyai)

8. Eusebiu Pistru (liderul ALDE Arad)

9. Horia Victor Toma (fost primar al Ploieștiului

10. Tudor Ionescu (membru ale TLDE)

11. Umbrărescu Ștefan – Sorin

12. Ștefanachi Bogdan

13 Muscalu Ionel

14. Hristea Robert – Iulian

15. Sirbu Ovidiu-Marcel

16. Roșu – Mareș Claudiu – Sorin

17. Daraban Gabriel

18. Corcheș Dorin -Octavian

19. Tudorache Iulian- Robert

20. Nazaruk Christopher Raphael

21. Lazăr Ioan –Bogdan

22. Luca Eduard

23. Burcescu Marian-Catălin

24. Cîrloganu Silviu-Mihai

25. Voicu Constantin

26. Hușanu Mihaela

27. Nuică Ionuț Eduard

28. Roșca Alexandra-Raluca

29. Deaconu Alexandru-Ștefan

30. Kruppa Daniela -Maria

31. Gherman Dan-Nicolae

32. Tănase Bogdan

33. Ruscea Lia-Ruxandra

34. Gurghian Alexandru

35. Tiriteu Ștefan-Ioan

36. Badea Andrei-Alexandru

37. Dima Virgil-Silviu

38. Stoica Emilian-Marian

39. Mina-Drăghici Oana-Alexandra

40. Bujac Razvan-Alexandru

41. Hanganu Mihai

42. Pungă Nicolae

Candidați europarlamentare 2019.  Lista PMP europarlamentare 2019. Candidații din partidul lui Traian Băsescu

Lista PMP europarlamentare 2019. Candidați PMP europarlamentare 2019. Traian Băsescu, primul pe lista PMP!

Lista PMP europarlamentare 2019. Candidați PMP europarlamentare 2019. Fostul președinte Traian Băsescu va deschide lista PMP pentru alegerile europarlamentare, urmat de președintele formațiunii, Eugen Tomac.

Colegiul Naţional al PMP a votat marți lista celor 43 de candidaţi pentru Parlamentul European. Toţi candidații sunt membri ai PMP şi ocupă funcţii la nivel de partid.

Lista PMP europarlamentare 2019. Candidați PMP europarlamentare 2019. Primele 10 locuri sunt ocupate de:

Traian Băsescu – senator, preşedinte de onoare al PMP

Eugen Tomac – profesor, deputat, preşedinte PMP

Ioana Constantin – consultant management şi comunicare, doctorand, secretar general adjunct al PMP

Marius Paşcan – lector universitar, deputat, preşedinte executiv al PMP

Simona Vlădica – lector universitar, doctor în psihologie, preşedinte PMP Călăraşi

Robert Turcescu – deputat PMP

Teodora Desagă –consilier parlamentar, consilier local oraş Bragadiru

Petru Movilă – deputat, vicepreşedinte PMP

Cătălina Bozianu – deputat, preşedinte al Organizaţiei de Femei a PMP

Cătălin Bulf – antreprenor, consilier judeţean, preşedinte PMP Argeş şi vicepreşedinte PMP la nivel naţional.

Candidați europarlamentare 2019.  Lista Pro România europarlamentare 2019. Candidații din partidul lui Victor Ponta

Lista Pro Romania europarlamentare 2019. Candidați Pro România europarlamentare 2019. Cu cine participă partidul lui Victor Ponta la alegerile din 26 mai?

Lista Pro România europarlamentare 2019. Candidați Pro România europarlamentare 2019. Surprize mari pe lista Pro România pentru europarlamentare. Pe listă apar trei foști premieri și un cântăreț. Fostul premier PSD Victor Ponta deschide lista. El este secondat de comisarul european Corina Crețu , iar pe locul trei se află fostul prim-ministru Mihai Tudose.

Următorul loc este ocupat de Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova.

Lista Pro România europarlamentare 2019. Candidați Pro România europarlamentare 2019

Victor Ponta

Corina Crețu

Mihai Tudose

Iurie Leancă

Geanina Pușcașu

Gabriela Podașcă

Cristi Cosmin

Ioana Petrescu

Mihai Sturzu

Ionela Danciu

Candidați europarlamentare 2019.  Se poate vota în alt oraș la alegerile europarlamentare 2019? Răspunsul este DA!

Tu știai că la alegerile Europarlamentare 2019 poți vota în orice localitate, fără a avea viză de flotant?

Europarlamentare 2019. Cetatenii care in ziua alegerilor europarlamentare, duminica 26 mai, se afla in alta localitate decat cea in care au domiciliul vor vota la orice sectie de votare, urmand a fi inscrisi in lista electorala suplimentara. Bucurestenii care au domiciliul intr-un sector nu pot vota insa in alt sector, regula votului la orice sectie de votare aplicandu-se doar atunci cand te afli in alta localitate, conform legislației în vigoare. 

Cei care in ziua alegerilor se afla in alta localitate (comuna, oras, municipiu) decat cea de domiciliu, isi vor exercita dreptul de vot la orice sectie de votare, in baza documentului de identitate valabil, urmand a fi inscrisi in lista electorala suplimentara.

Europarlamentare 2019. Cetatenii care in ziua alegerilor se afla in localitatea (comuna, oras, municipiu) de domiciliu, isi vor exercita dreptul de vot la sectia la care sunt inscrisi in listele electorale permanente.

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, daca in ziua alegerilor se afla in Romania, isi pot exercita dreptul de vot la orice sectie de votare organizata in tara, informeaza Ministerul Afacerilor Externe.

Cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate, dar si cei aflati in ziua alegerilor in strainatate, pot sa isi exercite dreptul de vot, in baza unui act de identitate valabil, la orice sectie de vot organizata in strainatate, potrivit MAE. La fel ca la alegerile europarlamentare anterioare, Ministerul Afacerilor Externe a organizat pentru acest scrutin 190 sectii de votare in afara tarii.

(w728) Se poate v

”Mulți oameni nu votează, deoarece cred că e neapărat nevoie să-și schimbe domiciliul sau să-și facă de viză de flotant. Nu și la aceste alegeri!”, conform USR.

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc în iunie 2014. Următoarele alegeri europene vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019. 

E important însă să știm ce anume face Parlamentul European și de ce este important să mergem la vot.

Pentru a fi informați nu trebuie decât să urmăriți articolele din secțiunea Europarlamentare 2019, de pe Realitatea.net.

Europarlamentare 2019: Ce roluri are Parlamentul European

Rol legislativ

- Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene.

- Ia decizii cu privire la acordurile internaționale.

- Ia decizii cu privire la extinderea UE.

- Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.

Rol de control

- Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.

- Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze.

- Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE.

- Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă.

- Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.

- Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.

- Participă la misiuni de observare a alegerilor.

Rol bugetar

- Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.

- Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

Europarlamentare 2019. Ce e obligatoriu să știm despre crucialul scrutin din 26 mai

Europarlamentare 2019: Componența Parlamentului European

Numărul deputaților din fiecare țară este, în principiu, proporțional cu populația sa, dar în practică se aplică sistemul „proporționalității degresive”: nicio țară nu poate avea mai puțin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși 751 (750 plus președintele).

Germania, care are 82,8 milioane de cetățeni, are 96 de eurodeputați, în vreme ce micuța Malta are doar 6.

România are în prezent 32 de europarlamentari, dar ar mai putea primi unul, după retragerea Marii Britanii din UE.

Membrii Parlamentului European sunt repartizați în funcție de afilierea politică, nu de naționalitate.

Președintele reprezintă Parlamentul atât în relația cu celelalte instituții ale UE, cât și pe plan extern, și are ultimul cuvânt de spus cu privire la bugetul Uniunii.

În aprilie, UE a acceptat să amâna Brexit-ul până în octombrie, obligând însă Marea Britanie să ia parte la Europarlamentare 2019, deși Londra nu și-ar fi dorit.

Totuși, premierul Theresa May mai speră încă să obțină un acord pe tema divorțului de UE până în vară, astfel că, deși alegerile vor avea loc, eutroparlamentarii britanici nu își vor mai prelua mandatele și, de fapt, nici nu vor mai deveni europarlamentari.

Asta ar însemna că numărul de eurodeputați va scădea, datorită realocării mandatelor.

Cei mai mari beneficiari ar fi Franța și Spania, care vor avea câte cinci noi europarlamentari, în vreme ce România va primi un mandat în plus.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum vor arăta buletinele de vot? FOTO

Europarlamentare 2019: Cum lucrează Parlamentul European

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.

Comisiile pregătesc legislația.

Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice.

Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.

Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.

Prezența la urne la alegerile europarlamentare a fost în mod tradițional redusă, parțial din cauza lipsei de informare, parțial din cauza mizei mai mici, cel puțin așa cum era percepută de alegătorii din toată Europa, nu numai România.

Încercăm să remediem acest lucru, oferind câteva informații importante pe tema alegerilor europarlamentare 2019, a felului în care funcționează instituțiile europene, a felului în care se prezintă partidele românești și a mizelor care se află în joc la acest scrutin.

Pentru a fi informați nu trebuie decât să urmăriți articolele din secțiunea Europarlamentare 2019, de pe Realitatea.net.

Europarlamentare 2019: Ce se întâmplă de fapt la acest scrutin?

Alegătorii din toate statele membre UE merg la urne în perioada 23-26 mai pentru a alege 751 de europarlamentari care vor servi mandate de cinci ani în Parlamentul European.

Fiecare stat membru are alocat un număr de europarlamentari, în funcție de populație.

Candidați europarlamentare 2019. Lista completă pe partide

Germania, care are 82,8 milioane de cetățeni, are 96 de eurodeputați, în vreme ce micuța Malta are doar 6.

România are în prezent 32 de europarlamentari, dar ar mai putea primi unul, după retragerea Marii Britanii din UE.

Europarlamentare 2019: Când are loc scrutinul?

În cazul României, și al celor mai multe țări, scrutinul va avea loc pe 26 mai, dar alte state organizează votul joi, pe 23 mai sau chiar pe 24 sau 25.

Europarlamentare 2019: Cum ne influențează Brexit-ul?

Deocamdată nu ne influențează, deși ar fi trebuit.

În aprilie, UE a acceptat să amâna Brexit-ul până în octombrie, obligând însă Marea Britanie să ia parte la Europarlamentare 2019, deși Londra nu și-ar fi dorit.

Totuși, premierul Theresa May mai speră încă să obțină un acord pe tema divorțului de UE până în vară, astfel că, deși alegerile vor avea loc, eutroparlamentarii britanici nu își vor mai prelua mandatele și, de fapt, nici nu vor mai deveni europarlamentari.

Asta ar însemna că numărul de eurodeputați va scădea, datorită realocării mandatelor.

Cei mai mari beneficiari ar fi Franța și Spania, care vor avea câte cinci noi europarlamentari, în vreme ce România va primi un mandat în plus.

Europarlamentare 2019: Cum sunt aleși europarlamentarii

Există mai multe sisteme în funcție de fiecare stat membru, dar mai toate implică un soi de proporționalitate, în care partidelor le sunt alocate mandate în funcție de numărul de voturi primite.

În unele state, există liste închise. Adică partidele și-au desemnat candidații în funcție de preferințele conducerii, astfel că primii pe listă au cele mai multe șanse de a ajunge în Parlamentul European.

În alte țări vorbim despre liste deschise, unde alegătorii pot indica care este candidatul preferat de pe listă.

Europarlamentare 2019: Ce fac europarlamentarii după ce i-am ales?

În cele mai multe cazuri, eurodeputații sunt aleși într-o singură circumscripție, cea națională, astfel că, teoretic, reprezintă întreaga țară.

În alte cazuri, ca în Italia spre exemplu, ei reprezintă o regiune.

Ei servesc un mandat de cinci ani, împărțind timpul între Bruxelles și Strasbourg. În orașul francez - simbolic pentru fostul conflict franco-german - se desfășoară ședințele de plen.

Europarlamentarii votează legislația europeană și aprobă bugetul UE, împreună cu Consiliul European, instituția care îi cuprinde pe șefii de state și de guverne (cei care s-au întâlnit zilele trecute la Sibiu).

Deși reprezintă statele din care fac parte, europarlamentarii se grupează în parlament în familii ideologice transnaționale.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum vor arăta buletinele de vot? FOTO

În prezent, cel mai mare grup este cel conservator, din care face parte PNL-ul român, apoi vin social-democrații - din care face parte, încă PSD-ul, apoi liberalii, verzii, reformiștii, euroscepticii și populiștii, etc.

Eurodeputații participă de asemenea la alegerea președintelui Comisiei Europene, tot împreună cu Consiliul European, care se pronună primul pe această temă.

Teoretic, cel mai mare grup ideologic ar putea avea oportunitatea de a-și impune candidatul pentru șefia Comisiei - așa cum s-a întâmplat acum cinci ani cu Jean Claude Juncker dar practic rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla.

După cum s-a putut observa inclusiv în acest mandat, Parlamentul European mai poate organiza dezbateri și vota rezoluții care, chiar dacă nu produc efecte juridice, declanșează un semnal de alarmă. A fost cazul dezbaterilor pe tema justiției din România.

Europarlamentare 2019: Care ar fi principala îngrijorare legată de scrutin?

Liderii europeni și comentatorii vorbesc despre ascensiunea populiștilor și a extremiștilor, care vin să profite de crizele cu care se confrună UE, inclusiv cea a migrației, pentru a câștiga puterea.

În mai multe state membre, aceste partide, în multe cazuri euroscepticwe sau de-a dreptul anti-europene, doresc, paradoxal, să intre în Parlamentul European.

Motivul: să lupte cu Uniunea Europeană, din interior.

Este motivul pentru care partidele din mainstream-ul politicii propun o agendă pro-europeană, dar una în care atenția să fie îndreptată mai clar spre cetățeanul care se simte uitat și desprins de deciziile ”elitei de la Bruxelles”.

Conform unui studiu al Academiei Române, aproape 40% dintre românii cu drept de vot se vor prezenta la urne pe 26 mai. Sondajul mai arată că PSD și PNL sunt la egalitate în preferințele electorale ale românilor, urmate de USR-Plus. Este compleșitor (76,4%) procentul repondenţilor care sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită.

Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, arată Barometrul de Opinie Publică al României lansat luni, iar PSD şi PNL au fost alese în egală măsură de aceştia, având scoruri apropiate în intenţiile de vot.

Barometrul a fost realizat de Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”.

Sondajul de opinie este „cel mai amplu tablou al societăţii româneşti, pe toate dimensiunile: politică (alegerile europarlamentare), economică, socială,  etnică, religioasă, politică externă şi de securitate”.

Începând cu acest an, Academia Română va lansa, primăvara şi toamna, Barometrul de Opinie Publică al României.

Datele au fost culese în perioada 12 aprilie - 3 mai 2019, iar la sondaj au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 şi peste 18 ani.

„Datele politice sunt cele mai generatoare de interes. Nimeni nu spune din ce prezenţă au fost calculate cifrele anunţate la televizor în ultima lună. Lucrul acesta trebuie explicată. Nu putem vinde publicului orice cifră ca prognoză electorală. Exit-poll-urile sunt altceva. Trebuie privite cu mare precauţie sondajele de dinaintea alegerilor”, a explicat Darie Cristea, conferenţiar Universitatea Bucureşti.

76,4% dintre repondenţi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită. Procentul este asemănător cu cel din ultimii doi ani.

Legat de Europa, 54,7% sunt de părere că direcţia este bună şi 30,6% cred că merg într-o direcţie greşită.

„Creşte percepţia că în Europa lucrurile merg într-o direcţie bună. O observaţia interesantă, având în vedere  că Uniunea Europeană se confruntă cu scepticism”, a mai spus el.

Nivelul corupţiei, diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci şi situaţia mediului înconjurător se numără între subiectele ce îi preocupă pe români.

Prezenţa la vot şi intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare

Sondajul e fotografia unui moment, dar are şi capacităţi de prognoză, a mai spus Cristea. „În România, la o întrebare simplă, reiese că 60% dintre populaţie merge la vot. Dacă observăm ce s-a întâmplat în trecut, vom vedea că nu a fost cazul...”.

Odată cu anunţul organizării referendumului, „ne aşteptam să potenţeze ideea de prezenţă la vot. Rămâne să vedem dacă suflul se va menţine până pe 26 mai”.

Fără a avea pretenţia de prognoză, ci interes faţă de alegeri, Cristea a prezentat rezultatele legat de întrebarea „pe o scală de la 1 la 10, indicaţi în ce măsură intenţionaţi să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare”, 10 fiind „sigur voi vota”. Atfel, 39,2% dintre cei care au răspuns au spus că sigur vor merge la vot. Acest procent ar însemna o creştere cu peste 7% faţă de prezenţa la vot din 2014.

Cei care sigur merg la vot au ales: PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%, Alianţa 2020 – 20,1%, Pro România – 8,5%, ALDE – 8,2%, UDMR – 4%, PMP – 3,5%, şi UNPR – 1%.

Legat de referendum, 59% dintre cei chestionaţi au fost de acord cu faptul că preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea unui referendum privind situaţia Justiţiei, iar 23,8% nu au fost de acord.

Armata, Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română sunt instituţiile care suscită cea mai de încredere, urmate de Poliţie, în timp ce NATO (56,1%) şi Uniunea Europeană (55,3%) sunt instituţiile internaţionale cele mai de încredere pentru cei care au răspuns sondajului.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?